MediHelp contribuie la dezvoltarea științei în medicină și se implică activ în promovarea responsabilității sociale la nivel internațional.

Surse foto:

• https://www.maxpixel.net/Coffee-Coffee-Beans-Roasted-Coffee-Grain-Coffee-660394
• https://pixabay.com/de/photos/kaffeetasse-tasse-kaffee-caf%C3%A9-2033202/
• Fotolia_70894369_Subscription_Monthly_M.jpg >> if interested >> purchase license on Fotolia

Cafeaua este printre cele mai comune băuturi, alături de ceai

Îngrijorările anterioare cu privire la riscul crescut al anumitor afecțiuni, precum cancerul sau bolile de inimă, s-au bazat pe dezavantajele modului de prăjire al boabelor de cafea, procedeu care, printre altele, produce și acrilamidă - o substanță cancerigenă, iar anumite moduri de preparare ale acesteia au o legătură cu colesterolul LDL crescut.

Articolul își propune să vorbească despre când și cum poate reprezenta cafeaua un factor de risc și de ce acum se consideră că nu crește riscul afecțiunilor, ci dimpotrivă, îl diminuează.

Diminuarea riscurilor apariției anumitor tipuri de cancer

Acrilamida este o substanță cancerigenă, dar în cazul celei rezultate în urma procedeului de preparare a cafelei, nu se obțin cantități care să stârnească îngrijorări. Un nivel ridicat de acrilamidă este mult mai probabil dat de consumul de cipsuri, cartofi prăjiți, pâine prăjită, turtă dulce și alți biscuiți prăjiți.

Există multe studii care atribuie cafelei capacitatea de a reduce o serie de forme de cancer.

În cazul consumului a 3-4 căni de cafea pe zi (o porție de aproximativ 140 ml), apare o diminuare a riscului de cancer uterin în proporție de 29%. Pentru cancerul de sân postmenopauză, rezultatele studiilor au determinat o reducere de risc cu până la 2% pe baza unei doze de 2 căni de cafea; înainte de menopauză nu au fost regăsite corelări cu o reducere a riscului.

De asemenea, în cazul cancerului la ficat și al bolilor cronice ale acestuia, rezultatele studiilor au indicat o reducere a riscului cu 16% a apariției cancerului pe baza consumului unei cești de cafea pe zi.

Concluzii ulterioare bazate pe meta-analiza unor studii relevante din 1966 până în 2012 au arătat că riscul cancerului la ficat printre consumatorii de cafea a fost cu 40% mai redus - raportat la cei care nu beau cafea deloc. Un beneficiu semnificativ îl are efectul cafelei asupra enzimelor ficatului care inhibă apariția cirozei și dezvoltarea cancerului. Nu  toate studiile sunt la fel de utile deoarece există și alți factori care pot avea o influență - astfel de studii au rolul de a evidenția un impact pozitiv al consumului de cafea, determinat și de alte aspecte. Aproape întotdeauna, atât efectele pozitive cât și cele negative depind de combinația a mai mulți factori.

Pe lângă acrilamidă, prin procedeul de prăjire a boabelor de cafea sunt produși și furani - considerați dăunători în doze mari. Dozele regăsite în cafea sunt mici și nu produc efecte toxice măsurabile acut, dar luând în considerare însumarea tuturor toxinelor cu care ne confruntăm zi de zi, orice tip de agent dăunător ar trebui redus cât de mult posibil. Cafeaua pudră preparată prin filtru este cea mai bună modalitate de a menține furanii în cantități reduse. Cafeaua preparată din capsule este mult mai nocivă din punct de vedere al cantităților de furani și acrilamide (și cafeaua instant pudră conține cantități mai mari de acrilamidă).

Surse foto:

• https://en.wikipedia.org/wiki/Brewed_coffee#/media/File:Kaffeefilter.jpg
• https://en.wikipedia.org/wiki/Brewed_coffee#/media/File:Drip_Coffee_Bangkok.jpg
  
  

Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (AICR) și alte societăți, conform sutelor de studii, atribuie astăzi un beneficiu cafelei care nu prezintă riscuri dacă sunt luați în considerare anumiți factori. Până la 6 căni de cafea consumate pe parcursul zilei nu au prezentat creșteri de risc legate de cancer sau de boli cardiovasculare, dar o cafea fierbinte (peste 65 ° C) poate crește riscul de cancer.

Chiar dacă temperaturile ridicate nu sunt benefice, dezavantajul băuturilor fierbinți nu este înțeles. În cazul ceaiului fierbinte, astfel de conexiuni nu au fost regăsite. Consumul de cafea nu prea fierbinte nu a determinat apariția vreunei probleme.

Atenție sporită în situații speciale

Femeile însărcinate, cei care suferă de insomnie și persoanele care au tensiune arterială crescută sau aritmie cardiacă pot consuma cafea în anumite împrejurări, însă este recomandată cea decafeinizată. Gravidele ar putea consuma până la 3 cești de cafea de-a lungul zilei, însă ar fi mai bine mai puțin de atât. De asemenea, în cazul migrenei, anumite persoane ar trebui să acorde atenție sporită efectelor negative ale cafeinei.

Colesterolul LDL

S-a observat, în studii clinice, creșterea nivelul colesterolului LDL de către cafea la unele persoane cu tulburări de metabolism ale lipidelor din sânge și cu niveluri ridicate ale lipidelor (hiperlipidemie).

Acest efect pare să se datoreze, în principal, substraturilor din fracția uleioasă a cafelei (cum ar fi Diterpenul, Cafestolul etc.), care apar la prepararea boabelor de cafea măcinate în combinație cu apa caldă. O mare parte din diterpene și cafestol rămân în filtrul de hârtie folosit pentru cafea, motiv pentru care este recomandat acest tip de preparare.

Alte tipuri de preparare, cum ar fi cele din țările scandinave, sau metode precum „Cafea presată franceză” sau „Cafea turcească” conțin cantități mult mai mari de Cafestol. Espresso are un conținut mediu de cafestol. Cea mai bună metodă de preparare a cafelei, după cum s-a subliniat, este metoda filtrului de hârtie.

Hipertensiune arterială și diabetul

Nu există o asociere evidentă dintre  hipertensiunea arterială și cofeina din cafea sau ceai. Cu toate acestea, orice persoană hipertensivă care nu își îmbunătățește tensiunea arterială prin alte activități (reducerea greutății, activitatea fizică, dacă este necesară terapia medicamentoasă etc.) ar trebui să verifice dacă o cafea decofeinizată îi poate aduce beneficii.

Același lucru este valabil și pentru diabeticii care au un nivel ridicat de glicemie. De asemenea, ei ar trebui să verifice în ce măsură cafeaua decofeinizată poate aduce beneficii (desigur, cafeaua lor nu trebuie să conțină zahăr adăugat). După cum am menționat, cafeaua pură reduce riscul de diabet de tip 2.

Conținutul de cofeină

Conținutul de cofeină depinde de tipul de cafea și de modul de prăjire, precum și de mărimea particulelor din pudra de cafea și, desigur, de diluarea cu apă. Metoda de preparare (tipul și durata) influențează conținutul de cafeină.

Putem estima următoarele*:

• O ceașcă de cafea (125-140 ml) are aproximativ 67 - 112mg de cofeină, similar cu ceaiul negru puternic preparat.

2. O cană de espresso (50 ml) are aproximativ 50-60 mg de cofeină.
3. Un pahar de cola (200 ml) conține, de obicei, între 10-40 mg de cofeină.
4. O ceașcă de ceai negru obișnuit (140 ml) conține 20-50 mg de cofeină; ceaiul verde are niveluri mai mici de cofeină sau teofilină, iar efectele întârzie să apară.

* conform Federal Food Key 1995 - Kirschbaum et al. 2001

• 200 mg de cofeină este probabil să provoace tulburări motorii (neliniște). Cu toate acestea, organismul tinde să se obișnuiască treptat, prin utilizare prelungită cofeina devenind din ce în ce mai tolerată.

Femeile însărcinate au un metabolism semnificativ mai lent și astfel există un timp de degradare mai mare a cofeinei.

La adulți, aproximativ jumătate din cofeina din sânge este descompusă după 5 ore (timpul de înjumătățire metabolică).

Degradează cafeaua echilibrul de apă al organismului („prădător lichid”)?

Multă vreme, s-a presupus că organismul este deshidratat prin consumul de cafea  - dozele mai mari de cofeină cresc și circulația renală și excreția de urină. Creșterea circulației renale și filtrarea de către rinichi este un efect pozitiv, iar echilibrul de apă al organismului nu este deficitar, așa cum s-a presupus inițial, dacă nu au fost băute cantități prea mari.

Mai multe studii din ultimii ani au arătat că aportul de cofeină de cel puțin 250 până la 300 mg (aproximativ 2 până la 3 căni de cafea) într-o fereastră scurtă de timp a dus la o creștere pe termen scurt a producției de urină, crescând astfel și excreția de apă și sodiu. Cu toate acestea, echilibrul de apă nu a fost afectat, iar hidratarea corespunzătoare de-a lungul zilei este recomandată (nu doar în situația consumului de cafea). În plus, se observă că persoanele care beau în mod regulat cafea sau ceai cofeinat, experimentează un efect redus de îmbunătățire a urinei, iar diverse mecanisme compensează lipsa crescută de apă și sodiu.

Cafeaua poate contribui foarte bine la aportul total de lichide - raportat la un consum moderat de cafea (3-4 cani pe zi) dacă se consumă alte băuturi și alimente care conțin apă. În timpul zilei trebuie să se bea cel puțin 1,5 litri de lichid (cum ar fi apă, apă minerală, fructe neîndulcite și ceaiuri din plante).

* Se pot face aceleași afirmații cu privire la ceaiurile negre și verzi.

Un pahar de apă pe lângă cafea nu este absolut necesar, dar de multe ori este avantajos deoarece aportul de lichide în organism este, de obicei, mult prea mic.

Câteva recomandări pe scurt:

• Cafeaua are multe efecte pozitive în ceea ce privește promovarea sănătății sau reducerea anumitor riscuri de boală, precum unele tipuri de cancer, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și hepatice. Cu toate acestea, cafeaua nu trebuie băută prea fierbinte, iar metoda filtrului de hârtie cu preparare lentă are mai multe avantaje.
  Întrucât cafeaua băută prea fierbinte (peste 65 °C) pare să crească riscul de cancer, iar cafeaua proaspăt preparată este, de obicei, mai fierbinte - mai întâi trebuie răcită ușor sau băută cu adăugarea a puțină apă sau lapte rece.
• Aditivii cafelei nu ar trebui să conțină variante puternic îndulcite, cremă, aditivi aromatici artificiali sau ceva similar.
• Femeile însărcinate, persoanele cu insomnie, dar și cei care suferă de hipertensiune arterială sau aritmii cardiace ar trebui să bea cafea doar în cantități mici sau decofeinizate.
  Femeile însărcinate se pot bucura, în general, de până la 3 căni mici (125 ml) de cafea neîndulcită pe tot parcursul zilei. Cu toate acestea, din moment ce cofeina trece pe placenta, iar efectele asupra fătului, care este foarte sensibil la ea, pot fi dificil de studiat, femeile însărcinate ar trebui să bea mai degrabă doar o cană de cafea (125 ml) pe zi, dacă nu este decofeinizată.
• În cazul insomniei, fiecare ar trebui să testeze la nivel individual la ce interval înainte de a merge la culcare băuturile cofeinizate ar trebui să fie băute. 200 mg de cofeină oferă un efect stimulant, iar timpul de înjumătățire metabolică a degradării cafeinei este la adulții cu un metabolism al cofeinei intact - de aproximativ 5 ore.
• Cafeaua preparată prin hârtie filtrantă este cea mai bună metodă de a reduce substanțele dăunătoare și factorii de risc - și sunt mai bune efectele de protecție cu un aport de căldură puțin mai lung (30 de minute).
• Cu aproximativ 3 căni de cafea pe zi, de obicei nu există un dezechilibru al apei din organism. În orice caz, este avantajos să se pună accent pe un aport mai mare de lichide neîndulcite pe parcursul zilei (apă, ceai de fructe, sucuri de legume - chiar și sucuri de fructe diluate).
• Cafeaua „sănătoasă” nu include variante îndulcite precum Frappuccino și alte tipuri de amestec care au devenit tot mai des întâlnite în cafenele - unele dintre acestea conțin până la 500 kcal/băutură. Cafeaua trebuie să fie o cafea cu filtru pur, fără surse de zahăr sau alți aditivi de aromă. Cantitățile mici de lapte sunt în regulă.