Situațiile neplăcute sau primejdioase produc schimbări în modul de funcționare a corpului uman. În momentul în care, spre exemplu, un câine periculos latră în direcția noastră sau o mașină vine spre noi cu viteză în trafic, corpul intră într-o stare de alertă cu scopul de a ne pregăti să depășim amenințarea.
Hormonii de stres eliberați de creier în astfel de momente joacă un rol esențial în procesul de adaptare și compun un sistem complex care poate avea un mare impact asupra stilului de viață. Evoluția creierului uman a presupus găsirea unor mecanisme care să maximizeze șansele de supraviețuire în caz de pericol, iar acest lucru constă în producerea hormonilor de stres: adrenalina, norepinefrina sau cortizolul.
Acești trei hormoni sunt principalii factori care intervin pentru a ne da un impuls de energie și hotărâre în momentele critice.
Adrenalina este secretată de glandele suprarenale și este răspunzătoare pentru reacțiile noastre imediate în situațiile de stres puternic. Ea mărește ritmul cardiac, crește tensiunea arterială și nivelul de energie.
Norepinefrina îndeplinește, în mare parte, același rol ca adrenalina, de a ne face mai conștienți și mai concentrați la tot ceea ce ne înconjoară.
Cortizolul, de cealaltă parte, nu este eliberat imediat de către glande, ci necesită câteva minute până intervine. Acesta are rolul de a menține echilibrul proceselor corpului în situațiile complicate și de a le reduce pe acelea care nu sunt necesare în momentul respectiv, precum digestia sau creșterea sistemul imunitar, cu scopul de a aloca resursele de energie sistemelor care au nevoie imediată de ea. De asemenea, cortizolul poate adapta starea de dispoziție, nivelul de motivație sau de teamă al unei persoane.
Deși confortul vieții moderne prezintă mult mai puține pericole care pot fi fatale comparativ cu câteva mii de ani în urmă, stresul reprezintă o problemă fundamentală a societății actuale. Ritmul tot mai accelerat, sarcinile mai diverse sau mai complicate, contextul social tot mai volatil îi pot crea unei persoane un nivel ridicat de neliniște, lucru pe care creierul îl va interpreta ca pe o stare de pericol.
În această situație, o stare de stres constantă poate provoca dereglări hormonale și afecțiuni grave. După ce un potențial pericol a trecut, funcțiile corpului revin la normal, dar stresul, perceput ca o stare de primejdie, va cauza eliberarea constantă a hormonilor de stres de către glandele suprarenale și va genera afecțiuni precum:
Modul în care reușim să facem față situațiilor pline de stres depind, în mare parte, de doi factori:
Dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase este esențială pentru o viață liniștită, iar dacă acest lucru nu este de ajuns, trebuie să folosim toate resorturile disponibile pentru a ne menține sănătoși.
O bună idee poate fi o asigurare de sănătate privată.
