Oricât de neobișnuit ni s-ar părea, există o puternică legătură între echilibrul nostru mental și integritatea microflorei intestinale. Creierul și tractul gastrointestinal comunică direct prin intermediul axei intestin-microbiom-creier, ceea ce va genera schimbări de dispoziție în momentul în care bacteriile „bune” din corp au de suferit.
Microflora intestinală este puternic influențată de alimentație pentru că aceasta susține diversitatea trilioanelor de microorganisme, bacterii, ciuperci, protozoare și virusuri care există în interiorul intestinului. Ele joacă roluri esențiale în susținerea funcțiilor fiziologice ale corpului. Cantitatea de vitamine, fibre sau proteine pe care o luăm din alimentație are un impact major asupra acestor microorganisme pentru că le ajută să se reproducă și păstrează echilibrul între bacteriile considerate benefice și cele care au impact negativ asupra sănătății.
Studiile arată că mâncarea procesată, din cauza emulgatorilor pe care îi are în compoziție, afectează, în timp, sănătatea bacteriilor din tractul gastrointestinal. Aceștia provoacă inflamații, care, la rândul lor, au impact asupra modului în care oamenii reacționează la stres sau fac față anxietății.
Mâncarea de tip fast-food, cea prăjită, băuturile carbogazoase, alimentele bogate în grăsimi trans (patiserie, covrigi, biscuiți), dulciurile rafinate afectează și reduc numărul bacteriilor microflorei intestinale. Comunicarea constantă dintre creier și intestin face ca orice afecțiune a celui din urmă să ducă la schimbări sau afecțiuni cognitive precum:
Aditivii alimentari, zahăr, coloranți, conservanți sau arome, distrug diversitatea microflorei intestinale, ceea ce va afecta modul în care corpul gestionează sintetizarea anumitor neurotransmițători precum serotonina sau dopamina. Intestinul are rolul de a sintetiza 90% din totalul serotoninei și mai mult de 50% din cel al dopaminei, nu creierul, așa cum se crede, iar acestea sunt puternic implicate în procesele care stabilesc modul în care o persoană gestionează stările de teamă, stres sau anxietate.
Din această cauză, trebuie să fim extrem de atenți la tipurile de hrană pe care alegem să le includem în alimentația noastră zilnică.
Aditivii alimentari din hrana procesată acționează împotriva stratului de mucus care separă aceste bacterii „bune” și peretele intestinului. Legătura dintre starea de sănătate a tractului gastrointestinal și nivelul de anxietate este din ce în ce mai clară, cercetătorii reușind să găsească o relație cauzală între numărul mai scăzut al bacteriilor care compun microflora intestinală a pacienților care suferă de anxietate în comparație cu cel al grupului de control format din persoane sănătoase.
Pe lângă evitarea felurilor de mâncare care conțin aditivi alimentari, este preferabil să includem în obiceiurile zilnice consumul de hrană cu proprietăți probiotice și prebiotice. Alimentele prebiotice au rolul de a favoriza dezvoltarea bacteriilor „bune”, iar printre ele regăsim:
Alimentele probiotice sunt cele care conțin bacterii vii care sunt favorabile florei intestinale. Dintre acestea putem aminti:
