Din grijă pentru dumneavoastră, MediHelp Internațional facilitează accesul la informații importante pentru menținerea unei stări de sănătate cât mai bune, oferite de către prof. Irinel Popescu, lider în domeniul chirurgiei oncologice.

Cele peste trei luni de când pandemia Covid-19 (datorată infecției cu virusul SARS -CoV-2) a cuprins și România, ne-au învățat câteva lucruri.

Este vorba despre un virus nou, foarte contagios și agresiv. A apărut noțiunea de « super spreader », constatându-se că o singură persoană a putut îmbolnăvi alte câteva sute. Se consideră că aceștia sunt bolnavi cu încărcătură virală foarte mare, de aceea numărul celor pe care îi infectează poate să fie și el foarte mare.

Virusul se transmite în primul rând pe cale aeriană, de unde ajunge în plămâni. Transmiterea se face prin picături, dar si prin aerosoli. Singura metodă de prevenție este păstrarea unei distanțe corespunzătoare de oricare altă persoană. A fost dovedită și calea de contaminare oculară, cu apariția conjuctivitei acute. Unii vorbesc și de o cale de contaminare digestivă, care nu poate fi exclusă. De altfel, spălatul pe mâini timp îndelungat (5-6 min) și repetat a devenit una dintre armele de luptă cele mai eficace împotriva bolii.

Odată ajuns în organism, virusul atacă în primul rând plămânii: în mod direct, prin pătrunderea în celulele epiteliului pulmonar, dar și indirect, prin declanșarea acelei furtuni de citokine care, la rândul ei atacă plămânii prin alte mecanisme. În același timp, furtuna de citokine atacă și creierul, rinichii, inima etc.

S-a dovedit faptul că virusul SARS-CoV-2 poate induce și tromboze multiple la diverse niveluri; acestea pot fi atât de mici dimensiuni (microtromboze), cât și cheaguri (trombi) de mari dimensiuni. Atât unele, cât și celelalte afectează major funcția țesuturilor și organelor la nivelul cărora se produc.

Dintre cei infectați, cca 80% au făcut forme ușoare si s-au vindecat; cei mai mulți au căpătat imunitate și unii și-au donat plasma pentru a ajuta la vindecarea altor bolnavi.  Aproximativ 20% (majoritatea oameni în vârstă și având alte afecțiuni majore) au făcut, însă, forme grave și din rândul acestora s-a înregistrat un important procent de mortalitate.

Dintre medicamentele utilizate pe tot parcursul timpului care s-a scurs de când a început pandemia și până în prezent, niciunul nu și-a dovedit pe deplin eficiența și toate au și efecte adverse. Sunt așteptări mari de la Remdesivir, dar ele nu s-au confirmat încă. Unul dintre cele mai utilizate medicamente din toată această perioadă, Plaquenilul (Hidroxiclorochina) nu a dovedit efecte benefice convingătoare, în schimb s-a dovedit că poate avea efecte toxice.

Pentru formele grave s-a recurs la tratamentul cu plasmă de convalescent și la toate mijloacele de care dispune terapia intensivă modernă, începând cu ventilația mecanică și terminând cu așa-numitul ECMO, care este un aparat de circulație extracorporală care poate suplini funcția plămânului, atunci când ventilația mecanică nu este suficientă. În formele grave, însă mortalitatea a fost foarte ridicată, în ciuda unor astfel de forme eroice de tratament. Este prea devreme să vorbim despre un vaccin, deși la nivel internațional s-a declanșat deja o competiție acerbă între marile companii care doresc să îl realizeze.

« Primul val », așa cum este cunoscut atacul pandemic de la începutul acestui an, începe să se stingă încet-încet. Sunt mulți factori care contribuie la aceasta, inclusiv creșterea temperaturii ambiante în perioada de vară. Practic, toate guvernele din țările afectate de pandemie au anunțat măsuri de relaxare. Populația le așteptă cu multă nerăbdare datorită multiplelor efecte negative ale perioadei de izolare atât pe plan psihologic cât, mai ales, pe plan economic.

Un semnal de alarmă, însă, deja a fost tras: acolo unde relaxarea s-a produs prea devreme și unde au fost încălcate regulile ținând de igiena personală și de distanțarea socială au aparut deja noi focare de infecție. Mai mult decât atât, destule voci autorizate anunță de pe acum un al doilea val în toamnă-iarnă, odată cu revenirea sezonului rece. Pe acest fond, sunt și alte voci care spun că vom trăi cu acest virus mulți ani de aici înainte și că trebuie să ne obișnuim cu această idee.

Ce ar fi de făcut atunci :

• Să știm din start că bătrânii și bolnavii sunt persoane vulnerabile, cu risc de a dezvolta forme grave ale bolii; ei trebuie să stea mai mult în izolare decât ceilalți;
• Să ne spălăm pe mâini cât mai des;
• Să evităm aglomerațiile și să păstrăm o distanță rezonabilă față de cei din jur;
• Să ne testăm la cea mai mică suspiciune de boală (febră, semne de conjunctivită sau de rino-faringită, etc). De altfel, testarea extensivă va deveni chiar politica guvernamentală în multe țări ale lumii.