Superalimentele nu sunt întotdeauna noi – promovarea unora are valoare scăzută

MediNews

24.09.2018
70 vizualizari
Printeaza

Superalimentele nu sunt întotdeauna noi – promovarea unora are valoare scăzută

MediNews

Termenul de superaliment este o idee de marketing, şi nu se bazează pe dovezi ştiinţifice. Doar unele dintre aceste superalimente oferă niveluri foarte înalte de nutrienţi puternic protectori şi au produs dovezi privind beneficiile pentru sănătate. Probabil cunoaşteţi deja aceste alimente. Ele sunt bogate în compuşi (cum ar fi fitochimicalele, fibrele, sau acizii graşi speciali).

Fitochimicalele sunt extrem de importante deoarece sunt cei mai puternici antioxidanţi şi protejează organismul de stres oxidativ excesiv. Prea mult stres oxidativ afectează celulele corpului şi lanţurile genelor, şi pot cauza cancerul, precum şi îmbătrânirea timpurie.

Exemple de alimente care pot fi numite superalimente, deoarece au dovedit adesea indiciile sus-menţionate privind promovarea sănătăţii, prin teste clinice controlate:
1. Fructele de pădure: în special afinele şi murele, dar şi altele, şi fructele în culori foarte închise, precum cireşele violet închis, au niveluri ridicate de fitochimicale puternice.

2. Ceapa, usturoiul şi boabele de piper; ardeii iuţi, ghimbirul: conţin în special fitochimicale cu efecte antibacteriene şi care îmbunătăţesc factorii de circulaţie (pot reduce riscurile cardiovasculare). Ele sunt ideale pentru aromă (gust picant) şi reprezintă un ingredient valoros pentru multe feluri de mâncare. Piperul poate îmbunătăţi, de asemenea, absorbţia numitor nutrienţi.


3. Broccoli, varza de Bruxelles: Aceste legume şi alte legume crucifere, cum ar fi conopida, varza, cresonul, varza chinezească au mulţi compuşi bioactivi care contribuie la sănătate.
Ar trebui să aveţi grijă la prepararea lor, deoarece prea multă căldură distruge o parte din compuşii acestora. Broccoli ar trebui să fie doar gătit la aburi (rămânând crocant) – sau îl puteţi consuma crud!


Varza conţine fitochimicale stabile la căldură, dar atunci când este fiartă, ele se varsă în apă. Prin urmare, ar trebui consumată împreună cu apa în care a fost gătită – în tocană sau supă, varza este ideală. Cresonul trebuie să fie consumat crud, cum ar fi într-o salată.

O parte dintre fitochimicalele din aceste legume sunt carotenoide, dintre care cunoaştem acum peste 700 de tipuri diferite. Carotenoidele sunt absorbite cel mai bine atunci când sunt combinate cu grăsimile. Uleiul de măsline, care conţine, de asemenea, fitochimicale preţioase, este ideal pentru acest lucru şi reduce gustul amar al verzei de Bruxelles.

https://www.pexels.com/photo/bowl-of-sliced-broccoli-1359326/

4. Nucile: nu oferă doar multe fitochimicale care dovedesc protecţia inimii în multe moduri, ci conţin şi acizi graşi inestimabili, precum şi o gamă largă de componente proteice (aminoacizi esenţiali). Însă, în cazul nucilor, trebuie să fiţi atenţi la conţinutul lor de calorii, care este destul de mare (100g de nuci oferă peste 600 kcal; o mână de nuci, în funcţie de mărime, poate conţine între 30 şi 60g nuci; aşadar, aproximativ 180-360 kcal).

Dacă nu sunteţi supraponderali şi aveţi suficientă activitate fizică, nu vă îngrijoraţi. Mâncaţi nucile cu ciocolată neagră (peste 75% cacao) şi fructe de pădure. Astfel, se potenţează efectele protectoare.

Chiar dacă sunteţi puţin supraponderali, puteţi mânca nuci în fiecare zi. Sunt mult mai bune decât multe alte lucruri care sunt consumate foarte des; şi, în cele din urmă, nucile reduc riscurile cardiovasculare. Dar asiguraţi-vă că mâncaţi mai puţine alimente nesănătoase şi reduceţi numărul total de calorii (de exemplu, reduceţi alimentele cum ar fi carnea grasă, produsele din smântână, brânzeturile, etc.). În ceea ce priveşte nucile, trebuie să aveţi grijă să nu fie mucegăite.


5. Somon, hering: Acest peşte gras este bogat în acizi graşi omega-3, foarte importanţi, şi în proteine sănătoase. Acestea aduc beneficii pentru inimă şi creier. Încercaţi să îl mâncaţi cel puţin o dată pe săptămână. În loc de somonul întâlnit atât de des, puteţi alege alt peşte gras (ex. heringul este foarte bun).

Însă mai rar alţi peşti răpitori mai mari (cum ar fi tonul). După cum se arată în buletinul informativ despre peşte, acizii graşi omega-3 sunt extrem de valoroşi pentru dezvoltarea creierului în timpul sarcinii. În ceea ce priveşte peştele, trebuie să fiţi întotdeauna atenţi la locul de unde provine şi să fi fost expus la mai puţină poluare.

  

6. Păstăile (fasole, linte, mazăre, năut, soia): au fitochimicale foarte importante şi, dintre alimentele pe bază de plante, cea mai bună compoziţie de proteine. Veganii au nevoie de acestea în dieta lor, dar ar trebui să apară şi în alte meniul altor diete, de câteva ori pe săptămână. Sunt disponibile în diverse forme de preparare. Nu trebuie să fie vorba întotdeauna de piureul de fasole sau linte sau năut. Astfel, anumite produse finite, cum ar fi batoanele sau pulberea pentru shake-uri, reprezintă superalimente bune pentru o gustare sau după practicarea unui sport.


7. Iaurt simplu: acesta vă oferă probiotice bune, care sunt bacterii sănătoase de care au nevoie intestinele dumneavoastră pentru a funcţiona corect, şi care contribuie la o sănătate mai bună. Iaurtul are proteine bune, calciu, vitamina B12, şi mai mulţi compuşi pentru o nutriţie sănătoasă. Ar trebui să consumaţi iaurturi simple, deoarece sunt mult mai bune decât iaurturile îndulcite.

Folosiţi iaurturi, de exemplu, pentru sosuri pentru salată, pentru shake-uri sau smoothie-uri, în salate de fructe sau cu cereale (muesli). Combinaţia de iaurt cu fructe de pădure este şi mai bună.


Muesli este un superaliment, dacă are o compoziţie bună, constând în cereale integrale (ex. ovăz, amarant, quinoa, etc.), nuci, seminţe şi fructe uscate. Multe cereale preparate din supermarket sunt departe de această selecţie sănătoasă.

https://www.pexels.com/photo/black-ceramic-bowl-filled-with-cereal-1374551/


Din păcate, astfel de alimente, precum şi anumite lucruri exotice (unele ceaiuri, plante, suplimente, etc.) sunt vândute ca superalimente, deşi nu au putut oferi vreo dovadă controlată din punct de vedere ştiinţific privind beneficiile aduse. Uneori, produsele sunt chiar riscante.

Organic
Desigur, trebuie să aveţi grijă de unde provin superalimentele şi să nu fie contaminate cu factori poluanţi. De exemplu, fructele goji din China au, de multe ori, niveluri înalte de pesticide şi metale grele (arsenic şi cadmiu). În algele sau plantele uscate s-au găsit hidrocarburi aromatice policiclice (poluanţi cancerigeni) sau seminţe cu mucegai şi ulei mineral.
Ar trebui să alegeţi alimente organice!

Termenii de marketing, cum ar fi „din natură”, nu înseamnă neapărat că nu există poluare. Prin urmare, anumite fructe de pădure sau alte fructe provenite din pădurile sau câmpurile aflate chiar lângă o autostradă sau în zona de captare a industriei chimice conţin adesea niveluri înalte de poluanţi.

În ceea ce priveşte anumite alimente, cunoscute ca fiind benefice pentru sănătate, şi care au fost procesate pentru a deveni produse aflate la îndemână (ex. batoane sau pulberi pentru shake-uri), acestea pot fi bune, dacă procesarea nu distruge substanţele nutritive. Dar nu luaţi automat orice produs numit superaliment. În schimb, încercaţi să creaţi o dietă variată, care conţine cât mai multe feluri diferite de alimente sănătoase şi gustoase; alimente despre care se ştie de mult timp că sunt sănătoase. Este mai bine dacă procesarea acestora nu le distruge nutrienţii.

 În plus, este mai bine ca produsele să fie procesate cât mai puţin şi să nu aibă aditivi, deoarece, de obicei, sunt mai bune decât produsele foarte procesate, care conţin adesea mulţi aditivi produşi în mod industrial.

https://www.pexels.com/photo/close-up-of-salad-in-plate-257816/

Prof. Dr. Werner Seebauer este Decan al Association of German Preventologists, directorul departamentului de Medicină Preventivă - Institutul de Științe Transculturale din domeniul sănătății (Universitatea Europeană Viadrina) și directorul departamentului de Medicină Preventivă din cadrul NESA (The New European Surgical Academy). Din anul 2000, prof. dr. Werner Seebauer a lucrat doar în medicină preventivă, după zece ani petrecuți la Spitalul Universitar din Frankfurt. De asemenea, este implicat în formarea profesioniștilor din domeniul medical în ceea ce privește prevenția și nutriția


inapoi