2. Ceapa, usturoiul şi boabele de piper; ardeii iuţi, ghimbirul: conţin în special fitochimicale cu efecte antibacteriene şi care îmbunătăţesc factorii de circulaţie (pot reduce riscurile cardiovasculare). Ele sunt ideale pentru aromă (gust picant) şi reprezintă un ingredient valoros pentru multe feluri de mâncare. Piperul poate îmbunătăţi, de asemenea, absorbţia numitor nutrienţi.
https://www.pexels.com/photo/bowl-of-sliced-broccoli-1359326/
4. Nucile: nu oferă doar multe fitochimicale care dovedesc protecţia inimii în multe moduri, ci conţin şi acizi graşi inestimabili, precum şi o gamă largă de componente proteice (aminoacizi esenţiali). Însă, în cazul nucilor, trebuie să fiţi atenţi la conţinutul lor de calorii, care este destul de mare (100g de nuci oferă peste 600 kcal; o mână de nuci, în funcţie de mărime, poate conţine între 30 şi 60g nuci; aşadar, aproximativ 180-360 kcal).
5. Somon, hering: Acest peşte gras este bogat în acizi graşi omega-3, foarte importanţi, şi în proteine sănătoase. Acestea aduc beneficii pentru inimă şi creier. Încercaţi să îl mâncaţi cel puţin o dată pe săptămână. În loc de somonul întâlnit atât de des, puteţi alege alt peşte gras (ex. heringul este foarte bun).
Însă mai rar alţi peşti răpitori mai mari (cum ar fi tonul). După cum se arată în buletinul informativ despre peşte, acizii graşi omega-3 sunt extrem de valoroşi pentru dezvoltarea creierului în timpul sarcinii. În ceea ce priveşte peştele, trebuie să fiţi întotdeauna atenţi la locul de unde provine şi să fi fost expus la mai puţină poluare.
6. Păstăile (fasole, linte, mazăre, năut, soia): au fitochimicale foarte importante şi, dintre alimentele pe bază de plante, cea mai bună compoziţie de proteine. Veganii au nevoie de acestea în dieta lor, dar ar trebui să apară şi în alte meniul altor diete, de câteva ori pe săptămână. Sunt disponibile în diverse forme de preparare. Nu trebuie să fie vorba întotdeauna de piureul de fasole sau linte sau năut. Astfel, anumite produse finite, cum ar fi batoanele sau pulberea pentru shake-uri, reprezintă superalimente bune pentru o gustare sau după practicarea unui sport.
7. Iaurt simplu: acesta vă oferă probiotice bune, care sunt bacterii sănătoase de care au nevoie intestinele dumneavoastră pentru a funcţiona corect, şi care contribuie la o sănătate mai bună. Iaurtul are proteine bune, calciu, vitamina B12, şi mai mulţi compuşi pentru o nutriţie sănătoasă. Ar trebui să consumaţi iaurturi simple, deoarece sunt mult mai bune decât iaurturile îndulcite.
Folosiţi iaurturi, de exemplu, pentru sosuri pentru salată, pentru shake-uri sau smoothie-uri, în salate de fructe sau cu cereale (muesli). Combinaţia de iaurt cu fructe de pădure este şi mai bună.
Muesli este un superaliment, dacă are o compoziţie bună, constând în cereale integrale (ex. ovăz, amarant, quinoa, etc.), nuci, seminţe şi fructe uscate. Multe cereale preparate din supermarket sunt departe de această selecţie sănătoasă.
https://www.pexels.com/photo/black-ceramic-bowl-filled-with-cereal-1374551/
Termenii de marketing, cum ar fi „din natură”, nu înseamnă neapărat că nu există poluare. Prin urmare, anumite fructe de pădure sau alte fructe provenite din pădurile sau câmpurile aflate chiar lângă o autostradă sau în zona de captare a industriei chimice conţin adesea niveluri înalte de poluanţi.
În ceea ce priveşte anumite alimente, cunoscute ca fiind benefice pentru sănătate, şi care au fost procesate pentru a deveni produse aflate la îndemână (ex. batoane sau pulberi pentru shake-uri), acestea pot fi bune, dacă procesarea nu distruge substanţele nutritive. Dar nu luaţi automat orice produs numit superaliment. În schimb, încercaţi să creaţi o dietă variată, care conţine cât mai multe feluri diferite de alimente sănătoase şi gustoase; alimente despre care se ştie de mult timp că sunt sănătoase. Este mai bine dacă procesarea acestora nu le distruge nutrienţii.
În plus, este mai bine ca produsele să fie procesate cât mai puţin şi să nu aibă aditivi, deoarece, de obicei, sunt mai bune decât produsele foarte procesate, care conţin adesea mulţi aditivi produşi în mod industrial.
https://www.pexels.com/photo/close-up-of-salad-in-plate-257816/
Prof. Dr. Werner Seebauer este Decan al Association of German Preventologists, directorul departamentului de Medicină Preventivă - Institutul de Științe Transculturale din domeniul sănătății (Universitatea Europeană Viadrina) și directorul departamentului de Medicină Preventivă din cadrul NESA (The New European Surgical Academy). Din anul 2000, prof. dr. Werner Seebauer a lucrat doar în medicină preventivă, după zece ani petrecuți la Spitalul Universitar din Frankfurt. De asemenea, este implicat în formarea profesioniștilor din domeniul medical în ceea ce privește prevenția și nutriția