Trebuie să recunosc: lucrurile par să o ia razna din mai multe părți decât ne-am fi așteptat: după 2 ani de pandemie și anxietățile pe care le-a adus - distanțare socială în scopul sănătății fizice, masca, frica de a te îmbolnăvi și eventual trecerea prin boala care aduce de la sine sechele neuro-psihologice despre care nu vom vorbi acum, a venit și un război vecin care ne apasă cu o nesiguranță de vecinătate și cu imagini grafice cu "un puternic impact emoțional", aproape zilnic; iar când reușim să ne detașăm și să ne întoarcem la treabă, realizăm că prin accelerarea inflației nici munca noastră nu mai este la fel de valorizată. Adaugă peste ele și instabilitatea globală, amenințările cu arme nucleare, încălzirea globală, și ai "supa perfectă" pentru un declin constant și sigur al sănătății mintale, iar după ea și al sănătății fizice. Dacă te simți afectat de cele de mai sus, află că nu suntem singuri ( pe mine incluzându-mă). Într-un sondaj recent peste 80% dintre americani au declarat că sunt major afectați de aceste instabilități, afectare resimțită inițial ca pe un stres major.

Acum hai să vorbim despre cum putem să ne păstrăm calmul și echilibrul într-o lume aparent scăpată de sub control.

Cum îți dai seama concret că ai o problemă?

Asociația Americană de Psihologie confirmă că trendul negativ al sănătății mintale și fizice se adâncește mai mult cu schimbările globale actuale, menționate mai sus: activitate fizică mai puțină decât înainte de pandemie și mai puțină decât ți-ai fi dorit (tradusă prin lipsa constantă de motivație), luarea în greutate, consumul de alcool pentru a face față stresului.

Ce îți mai spune că nu ești în regulă?

●        Fluctuații dese și deranjante de stare și de flux interior

●       Lipsă de energie pentru a face lucruri obișnuite

●        O stare constantă de apăsare, fără un motiv concret

●       Stimă de sine scăzută

●       Tulburări de somn, stare permanentă de somnolență

●       Tulburări de alimentație: lipsa poftei exagerată sau un model nesănătos, mâncatul compulsiv seara

Dacă te regăsești în cele descrise mai sus, continuă să citești.

În cele ce urmează voi descrie câteva metode prin care te poți regăsi și reechilibra la realitate, păstrându-ți calmul și sănătatea fizică și mentală. Sfaturile sunt racordate la factorii de protecție raportați în Studiul realizat de "Panelul pentru viitorul științei și tehnologiei" al Parlamentului European.

1. Fii sincer

De regulă, când ajungem la stadiul de declanșare a unei tulburări mintale, cum ar fi anxietatea, recurgem la tehnici barbare. Ne speriem, probabil, de emoțiile puternice și le suprimăm, mergem mai departe și alegem să le ignorăm complet. De ce? Pentru că doare. Și cum facem să nu doară? Ne ducem departe, departe, unde credem că nu simțim. Consumăm alcool, ne pierdem în activități neproductive, ca să uităm. Primul pas în a stopa aceste reflexe umane este să fim sinceri cu noi înșine: ne așezăm în liniște, de preferat seara, înainte de culcare, sau dimineața, la răsărit, și găsim curajul de a privi în noi și de a ne recunoaște nouă înșine ce simțim, cum simțim. Atât, dar sincer.

2. Vorbește

Adică fii sincer (punctul 1) cu cineva apropiat ție.

Ca primate, relațiile sociale sunt principala noastră hrană sufletească/ mintală, sursa apartenenței și a validării. De multe ori însă le folosim greșit, ceea ce devine obositor. Dacă îți clădești relații sociale cum am făcut-o și eu până de curând, pentru a împărtăși constant realizări minore, pentru a te valida în mod greșit și doar pentru a nu fi singur, acest lucru va deveni extenuant.

Încearcă în schimb să fii sincer, cu riscul de a fi vulnerabil, cu cineva apropiat ție. Studiul amintit mai sus menționează că relațiile sociale puternice și prezența cuiva empatic și de încredere în preajmă, cu care să vorbești și cu care să împarți greutățile prin care treci este un important factor de protecție împotriva tulburărilor mintale cauzate de situații stresante.

3. Scop și pasiune

Ca o paralelă, imaginează-ți că viața ta este o coardă de chitară. Scopul vieții tale este o tensiune, este drumul pe care mergi din punctul A în punctul B — ceva ce nu ai și vrei să ai, ceva ce nu ești și vrei să devii, un obstacol pe care îl depășești, un element pe care îl perfecționezi, o direcție, o tensiune care țin coarda întinsă și funcțională. Scapă de acel scop, șterge acest sens, iar tensiunea va dispărea și coarda nu va mai cânta. Acesta este scopul tău, sensul tău, în fiecare moment. Echilibrul vieții tale mintale stă fix în această tensiune constantă. Un scop poate fi simplu și aparent banal, dar important pentru tine: să ai mereu patul făcut, să alergi dimineața 30 de minute, să citești 10 pagini pe zi, să termini de reparat debaraua, etc. Este ceva ce te plasează în acea tensiune productivă. Poți găsi scop și în pasiunile uitate undeva în colțul casei: să înveți să cânți la chitară, să înveți "coding", să pictezi, etc.

4. Ține un jurnal / o listă de lucru

Chiar dacă par lucruri diferite, să ții liste personale de productivitate și să scrii în jurnal sunt activități asemănătoare, cu beneficii extraordinare, atât în zona productivității tale, cât și a sănătății și a liniștii mintale. Este decizia ta dacă vrei să ții un jurnal separat de listele personale — așa zisele to-do lists — sau dacă vrei să le combini.

Pe lângă faptul că îți verifici rutina zilnică, făcând acest exercițiu zilnic (să scrii în jurnal)  devii un observator extern a tot ceea ce faci, ca într-un joc Sims în care tu controlezi personajul și îl pui să facă lucrurile bune pentru el, și nu ce își dorește el instinctiv.

Când bifez lucrurile simple, îi dau creierului satisfacția unei realizări — chiar dacă e mică, este o realizare — și, practic, îl dresez cu acest exercițiu, explicându-i: „Uite, dacă mă ajuți să bifez tot ce am pe listă, eu îți voi da în schimb satisfacția bifării acestor liste printr-o scurtă eliberare de dopamină!” Este ca și cum ai arunca un băț câinelui: fuge după el, ți-l aduce înapoi și de-abia așteaptă să i-l arunci iarăși.

5. MINDFULNESS și PREZENŢĂ

Conform definiției date de Mayo Clinic, „mindfulness este un tip de meditație în care te concentrezi pe a fi intens conștient de ceea ce ești și simți în acest moment, fără interpretare sau judecată. Practicarea de mindfulness implică metode de respirație, imagini ghidate și alte tehnici pentru a relaxa corpul și mintea și a reduce stresul.”

Cea mai simplă formă de mindfulness este ancorarea în prezent. Necesită un efort susținut de intensitate medie și se poate practica oriunde. Când ieși afară, te poți concentra pe culoarea cerului, pe cum se mișcă frunzele într-un copac, cum pătrunde aerul în plămâni. Renunță la gândurile care aduc griji, care proiectează un viitor nesigur. Încearcă și vei fi uimit cât de greu este să nu te gândești la ce urmează să faci astăzi, ce trebuie să cumperi de la magazin, ce sarcini ai de îndeplinit. Nu trebuie să o faci pentru mult timp — încearcă pentru efectiv 3 minute să nu te gândești la nimic altceva decât la prezent, la presiunea pe care o simți când stai pe scaun sau pe canapea, la temperatura aerului care îți atinge pielea, la ciripitul păsărilor de afară, la zgomotul făcut de motorul mașinii, la sunetul tastelor de calculator.

Și nu în ultimul rând, dacă poți avea privilegiul accesului la un psiholog, nu uita să îl folosești. Beneficiile unei terapii corect făcute sunt deseori neglijate de noi, până reușim să ne așezăm pe acea canapea și să plecăm, după o ora de terapie, liniștiți și cu alte perspective.

Ai grijă de tine și fă alegeri corecte! 

Dr. Mihail Pautov, Medic Specialist, Chirurg