Reguli de igienă pentru femeile însărcinate pentru a evita infecțiile alimentare - Partea a III-a

MediNews

24.08.2020
49 vizualizari
Printeaza

Reguli de igienă pentru femeile însărcinate pentru a evita infecțiile alimentare - Partea a III-a

MediNews

Mai multe informații despre toxoplasmoză

În completarea surselor de infecții alimentare prin produse cu chisturi de toxoplasmoză din:

  • Carne crudă sau insuficient încălzită; pește* - aici pot fi incluși și cârnații cruzi și *(peștii transmit foarte rar toxoplasmoza, dar pot fi o sursă constantă de listeria)
  • sau alte alimente care au fost în contact cu carnea crudă (legume, fructe, tacâmuri, suprafețe de lucru)

Fiți precauți când interacționați cu fecalele de pisică sau cu hrana lor. În acest caz, cel mai bine:

  • Folosiți mânuși de cauciuc de unică folosință (cu toate acestea, nu este o activitate potrivită pentru o femeie însărcinată)
  • Întotdeauna spălați-vă mâinile cu apă și săpun și dezinfectați-le dacă este necesar
  • Folosiți mânuși atunci când aveți activități în grădină
  • Spălați-vă bine mâinile după ce vă jucați cu copiii în cutia cu nisip
  • De asemenea, spălați-vă mâinile după ce plecați din grajdul cailor, aceștia putând fi purtători ai toxoplasmei
  • Spălați-vă mâinile după orice activitate de la fermă, mai ales acolo unde sunt multe pisici

Câinii intră în contact cu chisturile de toxoplasmă prin intermediul cărnii crude (putându-se îmbolnăvi), dar ei nu sunt gazdă finală, ceea ce înseamnă că nu elimină bacteriile prin excremente; acest lucru înseamnă că nu sunt infecțioși. În cazul în care plănuiți să rămâneți însărcinată, este important să vă măsurați nivelul anticorpilor împotriva toxoplasmozei înainte.

În cazul unui număr adecvat de anticorpi înainte de fertilizare, nu există riscul transmiterii infecției cu toxoplasmoză către fetus. Se consideră că doar primele infectări ale mamei în timpul sarcinii (presupune o valoare inițială negativă a numărului de anticorpi) reprezintă un risc de transmitere către copil.

Dacă nu există anticorpi pentru toxoplasmoză, femeile însărcinate trebuie să fie cu mult mai precaute și să meargă la mai multe controale. Cel mai mare risc de infectare pentru mamă și transmitere către bebeluș este între a zecea și a douăzecea săptămână și în timpul nașterii.

Dacă infecția apare în primele săptămâni ale sarcinii, rata de transmitere către fetus este mică (1-2%), dar apar mari riscuri în dezvoltarea normală a acestuia, chiar și avortul; transmiterea infecției către copil în timpul nașterii, ceea ce se întâmpla des (80%), apare în cazul în care mama nu a fost tratată în prealabil. Ulterior, simptomele sunt mai degrabă inexistente, deși pot apărea urmări peste ani – leziuni ale ochilor și creierului (vor urma alte multe informații)

Cea mai sigură modalitate este aceea de a fi precauți și de a minimiza riscul infecției. În cazul în care femeia este sero-negativă (îi lipsesc anti-corpii), aceasta trebuie să respecte reguli stricte de igienă și să aibă controale regulate în timpul sarcinii împotriva toxoplasmozei.

În cazul în care prima infectare survine în timpul sarcinii, atât controlul serologic, cât și cel sonografic, sunt necesare și depinde de tipul infecției, de simptome, de regimul diferit de terapie cu antibiotice, dar și de acidul folinic (5-formil tetrahidrofolat, nu acidul folic ca formă sintetică a folatului). Suplimentele pentru femeile însărcinate și, dacă este nevoie, pentru bebeluși – doar cazurile de toxoplasmoză fără complicații, contactate după naștere necesită monitorizare, fără o anumită terapie pentru copil.

Rezumat privind protecția împotriva infecțiilor în contextul nutriției

Femeile însărcinate nu trebuie să consume alimente crude de origine animală!

În zona noastră culturală, această interdicție se referă mai ales la produsele din lapte crud sau carne crudă (diferiți cârnați sau friptura în sânge) sau la peștele crud și animalele marine (sushi și pește afumat). Dar trebuie evitate și alte alimente care au un potențial de răspândire a infecției ridicat.

Vezi mai multe informații despre salmoneloză, toxoplasmoză și listerioză (în contextul sarcinii) pe baza datelor de la Robert Koch Institute (RKI)


Listerioza

Conform datelor de la Robert Koch Institute, în Germania au existat între 300 și 600 de cazuri pe an de infecții cu listerioză în ultimele decenii (10% dintre acestea afectează femeile însărcinate și bebelușii lor)

Listerioza este, în principal, o infecție alimentară. Ea se găsește într-un număr însemnat de alimente de orgine animală, precum carnea, peștele, lapte sau alte tipuri de lactate (mai ales brânza), dar și în produsele de origine vegetală, spre exemplu salatele pre-tăiate.

Alimentele, mai ales cele ambalate în vid, ar trebui consumate cât mai repede după achiziționare și cu mult timp înainte ca termenul de valabilitate să expire. Ambalarea în vid și depozitarea la frigider nu sunt eficiente împotriva răspândirii listeriei, la fel ca în cazul altor germeni care se transmit prin produsele alimentare. Din contră, o depozitare de lungă durată poate duce la o creștere selectivă a listeriei.

Produsele de origine animală pot fi infectate cu listeria în timpul mulgerii, tăierii sau o pot intra cu ea în contact din mediul înconjurător. Nu întotdeauna, gătirea sau procesarea produselor infectate duc la eliminarea completă a bacteriei, spre exemplu în cazul laptelui crud, brânzei moi sau a cărnii tocate.

Contaminarea poate avea loc și în cadrul proceselor industriale de procesare a alimentelor – dar și în cazul plantelor care nu au fost spălate corespunzător. În cazul femeilor însărcinate, infectarea copilului apare în timpul sarcinii (prin placentă), în timpul nașterii sau postnatal prin contactul direct dintre mamă și bebeluș.

În cazul persoanelor cu un sistem imunitar funcțional, infecția este rară, iar și mai rar cauzează simptome. De cele mai multe ori cauzează o stare ușoară de febră. Studiile recente arată că după consumul unor produse infectate, stări febrile severe și gastroenterită autolimitativă pot apărea chiar și la persoanele sănătoase în prima oră, până la două zile.

Riscul unor simptome manifeste există în cazul persoanelor cu sistem imunitar slab, precum nou-născuții, bătrânii, pacienții cu boli cronice (tumori, SIDA), terapia cu glucocorticoizi, femei însărcinate sau care au efectuat un transplant. Printre principalele simptome ale listeriei se numără febra, durerea musculară, voma sau diaree. În cazurile grave, poate apărea septicemia. Printre cele mai eficiente medicamente împotriva listeriei – amoxacilină și ampicilină în doze mari, împreună cu un aminoglicozid. Nu se aplică în cazul în care este contraindicat, spre exemplu – în sarcină.

Salmoneloză

Au fost în jur de 15,732 de cazuri de salmonella raportate în 2018, iar marea majoritate a lor a afectat copiii mici. Numărul de cazuri la femeile însărcinate nu este înregistrat pentru că de obicei produc doar o stare de diaree, iar ulterior niciun alt test pentru salmonella nu mai este efectuat.

În Germania, cazurile de salmonella sunt mai rare decât în alte țări. În mod normal, salmonella apare în perioadele de sfârșit ale verii. Copiii sub 10 ani sunt cel mai probabil să fie afectați (mai ales copiii foarte mici).

Sursele frecvente de infectare cu salmonella sunt contactul cu carnea crudă (de obicei cea de pui), laptele crud sau ouăle crude. În Germania s-au întâlnit și cazuri de infecții provenite din ciocolată sau ceai de plante. Institutul Robert Koch recomandă ca reptilele să nu fie ținute în casă dacă aveți un copil sub 2 ani.

Doza care poate infecta un adult este de 104-106 germeni. Salmonella este prezentă în alimentele cu conținut mare de grăsimi (brânză, ciocolată, salam), în condimente, iar predispoziții precum rezistența scăzută în cazul copiilor sau al bătrânilor, a dus la observarea apariției de cazuri cu o doză de 102 germeni.

Salmonella se manifestă, de obicei, prin inflamație intestinală acută, diaree bruscă, dureri de cap, dureri abdominale, disconfort și uneori stări de vomă. De obicei, apar și stări ușoare de febră. Simptomele persistă câteva zile. La copii și la bătrâni, starea de deshidratare poate fi pronunțată. În cazuri rare, inflamația intestinală inițială poate lua un curs septic și cauza o temperatură ridicată.

Afectarea altor organe este posibilă, dar foarte rar (în cazul bătrânilor sau al persoanelor cu un sistem imunitar foarte slăbit)

În tratarea gastroenteritei nu este necesar un tratament cu antibiotice pentru că acestea pot îngreuna eliminarea bacteriilor. În mod normal, este necesară compensarea pentru lichidele și electroliții pierduți. Terapia antimicrobiană este indicată în cazurile severe, care pot lua forma sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) sau septicemie. Din cauza complicațiilor care nu pot fi eliminate, terapia antimicrobiană trebuie luată în considerare pentru afecțiuni în primul an de viață, pentru persoanele în vârstă, pentru persoanele cu autodeficiențe dobândite sau congenitale, pentru pacienți care au anormalități ale valvelor sau vaselor cardiace.

Salmonella se manifestă, de obicei, prin inflamație intestinală acută, diaree bruscă, dureri de cap, dureri abdominale, disconfort și uneori stări de vomă. De obicei, apar și stări ușoare de febră. Simptomele persistă câteva zile. La copii și la bătrâni, starea de deshidratare poate fi pronunțată. În cazuri rare, inflamația intestinală inițială poate lua un curs septic și cauza o temperatură ridicată. Afectarea altor organe este posibilă, dar foarte rar (în cazul bătrânilor sau al persoanelor cu un sistem imunitar foarte slăbit)

În tratarea gastroenteritei nu este necesar un tratament cu antibiotice pentru că acestea pot îngreuna eliminarea bacteriilor. În mod normal, este necesară compensarea pentru lichidele și electroliții pierduți. Terapia antimicrobiană este indicată în cazurile severe, care pot lua forma sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) sau septicemie. Din cauza complicațiilor care nu pot fi eliminate, terapia antimicrobiană trebuie luată în considerare pentru afecțiuni în primul an de viață, pentru persoanele în vârstă, pentru persoanele cu autodeficiențe dobândite sau congenitale, pentru pacienți care au anormalități ale valvelor sau vaselor cardiace.

Toxoplasmoza

Din moment ce toxoplasmoza este mult mai comună decât celelalte două afecțiuni menționate mai sus – mai multe informații: infecțiile cu toxoplasmoză sunt mult mai răspândite (30% dintre locuitorii planetei sunt infectați), dar numai 1% dintre femeile însărcinate din Germania (femei însărcinate care nu și-au format anterior anticorpi și care au contactat probabil boala în timpul sarcinii) au transmis infecția către fetus. Într-un studiu dintre 2008-2011, cercetătorii au identificat 345de nou-născuți cu simptome clinice în fiecare an.

În cazul în care carnea de porc, de vită, de oaie sau de pasăre nu este suficient de bine gătită sau este consumată crudă (cârnați, carne tocată, tartar), chisturile de toxoplasmoză din țesuturi (o formă permanentă a parazitului) pot supraviețui și cauza infecții. În cele mai multe cazuri, infecțiile nu produc efecte și nu se manifestă, oamenii formând anticorpi pe viață pentru toxoplasmoză.

Cazurile de persoane seronegative sunt mai mari în rândul tinerilor decât în cazul bătrânilor – acest lucru înseamnă că ei încă nu au dezvoltat anticorpi. În Germania, 20% dintre tinerii adulți (18-29 ani) au fost infectați, în timp ce 76,8% dintre bătrâni aveau anticorpi (70-79 ani).

Femeile însărcinate care nu au dezvoltat anticorpi, dar care contactează infecția în perioada sarcinii, pot transmite patogenul copilului. În funcție de etapa sarcinii în care se întâmplă acest lucru, infecția poate cauza leziuni neurologice severe permanente, ca deficiențele vizuale.

Același lucru se întâmplă persoanelor cu un sistem imunitar slăbit.

Simptomele infecției includ febră, dureri de cap și dureri musculare. În cazul persoanelor sănătoase, de obicei infecția trece fără simptome. Majoritatea infecțiilor inițiale sunt autolimitate și există medicamente eficiente împotriva infecțiilor acute (dar nu și pentru cele persistente). O infecție acută cu toxoplasmoză este transferată într-o formă latentă cronică, chisturile toxoplasmei persistă în țesut pe viață, fără a provoca simptome.

Eficiența unor tratamente materno-fetale (combinații de antibiotice) în cazul infecției inițiale în sarcină este încă dezbătută și contestată. Există diferite tipuri de tratamente în funcție de momentul în care a fost contactată infecția – acest lucru înseamnă săptămâna de sarcină la momentul infectării.

Sursă: "RKI-Ratgeber

Scientific Reports vom 3.3.2016: Hendrik Wilking, Michael Thamm, Klaus Stark, Toni Aebischer & Frank Seeber: Prevalence, incidence estimations, and risk factors of Toxoplasma gondii infection in Germany: a representative, cross sectional, serological study

and RKI Guide

Prof. Dr. Werner Seebauer este Decan al Association of German Preventologists, directorul departamentului de Medicină Preventivă - Institutul de Științe Transculturale din domeniul sănătății (Universitatea Europeană Viadrina) și directorul departamentului de Medicină Preventivă din cadrul NESA (The New European Surgical Academy). Din anul 2000, prof. dr. Werner Seebauer a lucrat doar în medicină preventivă, după zece ani petrecuți la Spitalul Universitar din Frankfurt. De asemenea, este implicat în formarea profesioniștilor din domeniul medical în ceea ce privește prevenția și nutriția


inapoi