Cei mai mulți dintre noi sunt conștienți de realitatea
tristă care ne arată că populația Europei – și în special cea a Europei de Est
– îmbătrânește. Continentul are nevoie de mai mulți tineri pentru a-și gestiona
serviciile sociale și de sănătate, precum și pentru a avea grijă de bătrâni,
deoarece societățile sale nu vor mai fi autonome, împovărând populația aptă de
muncă, care trebuie să asigure traiul populației vârstnice aflată în continuă
creștere.
În afară de migrația (în principal a tinerilor),
scăderea ratei fertilității/nașterii și creșterea speranței de viață sunt
factorii responsabili pentru această situație, chiar dacă de la o țară la alta
cauzele variază.
România, de exemplu, are una dintre cele mai scăzute
rate ale natalități din lume, potrivit serviciului de informații american care
a folosit datele colectate în timpul recensământului din ultimele luni,
contribuind la îmbătrânirea semnificativă a populației sale. Țara are 8,76
nașteri la mia de locuitori, situându-se pe locul 207 din 228 la nivel mondial.
În același timp, rata de creștere a populației României este de -1,09%,
situându-se pe locul 231 dintre cele 237 de țări chestionate.
Oricare ar fi principalele cauze, această criză
demografică iminentă va schimba dramatic – printre altele – piața locurilor de
muncă, asistența medicală și siguranța socială a celui mai vechi
continent.
Având în vedere impactul profund asupra sistemelor de
sănătate și de asistență socială, a finanțelor publice și a drepturilor de
pensie, guvernele se vor găsi probabil într-o situație foarte dificilă,
deoarece mai puțini oameni vor ajuta la finanțarea asistenței medicale publice
și a altor sisteme sociale prin impozite și securitate socială. Acest lucru
este valabil mai ales în regiunile în care sistemul de sănătate publică
funcționează deja subfinanțat, cum ar fi Europa Centrală de Est.
În pofida faptului că oferă servicii complete și
universale, sistemele de sănătate publică din aceste regiuni se confruntă cu
probleme legate de cozile lungi de așteptare și cu probleme privind personalul
medical suprasolicitat și prost plătit. În plus, sistemul de sănătate universal
din România, finanțat din impozite, care finanțează atât asistența primară, cât
și cea de specialitate, se clasează în mod constant drept cel mai slab din
Uniunea Europeană, conform Euro Health Consumer Index.
Privind cifrele descurajatoare care prevăd o criză
demografică, nu este greu de imaginat că, pe măsură ce procentul persoanelor în
vârstă în societate crește, va deveni o povară tot mai mare pentru populația în
scădere care este aptă de muncă să plătească taxe din ce în ce mai mari pentru
a sprijini sistemul public de sănătate atât pentru generațiile tinere, cât și
pentru cele mai în vârstă.
Încheierea unei asigurări private de sănătate este o
soluție etică și responsabilă pentru a ne asigura că sănătatea noastră este pe
cele mai bune mâini și că, dacă ni se întâmplă ceva, ne putem întoarce la muncă
cât mai curând posibil, protejând siguranța financiară și bunăstarea familiei
noastre.