Prevenirea cancerului de sân, pulmonar şi colorectal (intestinal)

MediNews

18.10.2018
1338 vizualizari
Printeaza

Prevenirea cancerului de sân, pulmonar şi colorectal (intestinal)

MediNews

Cancerul de sân este cel mai des întâlnit la femei, iar cancerul pulmonar este cel mai des întâlnit la bărbaţi


Cancerul colorectal este cel mai frecvent tip de cancer atât în cazul bărbaţilor, cât şi în cazul femeilor, dar este şi unul dintre cele mai uşor de prevenit.
Reevaluarea centrelor de cercetare a cancerului pentru mai mult de 29 milioane de persoane a fost actualizată cu date noi la sfârşitul anului 2017, a confirmat recomandările anterioare cu privire la prevenirea cancerului şi au fost adăugate descoperiri noi.

Acest buletin informativ rezumă punctele care au prezentat dovezi convingătoare.

https://pixabay.com/ro/semn-denumirea-de-nici-un-fundal-2957179/

Evitaţi fumatul activ şi pasiv

Pentru prevenirea cancerului pulmonar, dar şi al celui de sân şi de colon, este important să nu fumaţi. Deşi acesta este un binecunoscut factor care contribuie la apariţia cancerului, este menţionat sumar în studiile de specialitate.

https://www.publicdomainpictures.net/en/view-image.php?image=129940&picture=fat-man


Evitaţi excesul de greutate (în special obezitatea)

Acesta sporeşte în mod semnificativ riscul de cancer de sân şi de colon, dar şi alte 10 tipuri de cancer! Fiecare creştere a masei corporale cu 5 puncte peste greutatea normală sporeşte – de exemplu – riscul de cancer colorectal cu aproximativ 5%.


Fiţi activi din punct de vedere fizic (sporturi – plimbări – grădinărit etc.)

Activitatea fizică nu doar reduce riscul de a deveni supraponderali sau ajută la menţinerea greutăţii normale, dar reduce şi o varietate de riscuri privind bolile care apar odată cu creşterea în greutate – inclusiv riscul de cancer colorectal.

Oamenii ar trebui să încerce să fie activi fizic la un nivel moderat, cel puţin 30 minute pe zi – deşi idealul ar fi o oră sau chiar mai mult. Evitaţi să staţi jos prea mult timp sau folosiţi un pedometru (obiectivul dumneavoastră ar trebui să fie să faceţi cel puţin 6 000 paşi pe zi – în mod ideal, 8 000 - 10 000 paşi).

După fiecare 45 minute de stat jos (cel mai târziu la fiecare 60 de minute), faceţi o pauză de 2 minute (în mod ideal, 5 minute) şi faceţi câteva exerciţii fizice sau încercaţi să faceţi o plimbare scurtă.

 

https://www.pexels.com/photo/bread-food-healthy-breakfast-2434/

Mâncaţi mai multe cereale integrale şi alimente care conţin fibre dietetice

Datele arată că dacă mâncaţi trei porţii (în total, 90g) de cereale integrale pe zi, reduceţi riscul de cancer intestinal cu 17%. De asemenea, este recomandat să consumaţi pâine din făină integrală, salate şi legume.

 

 


Mâncaţi mai multe fructe şi legume, într-o varietate mare

Dacă dieta dumneavoastră conţine prea puţine legume sau fructe, aveţi un risc mai ridicat de diverse tipuri de cancer şi boli cardiovasculare. Ar trebui să consumaţi cel puţin 5 porţii pe zi (de exemplu, 3 porţii de legume şi 2 porţii de fructe – o porţie este egală cu dimensiunea palmei unui adult) – de preferat, fructe şi legume de diverse culori. (Observaţie: Folosiţi metoda semaforului – cel puţin roşu-galben-verde în fiecare zi.)

https://pixabay.com/ro/cartofi-legume-prime-alimente-411975/

Legumele cu un conţinut ridicat de amidon nu sunt incluse aici – aşadar, cartoful nu face parte dintre legumele care reduc riscurile – dacă o persoană este supraponderală, alimentele bogate în amidon pot spori excesul de greutate, prin creşterea mai rapidă a glicemiei şi reacţiile la insulină – în afara cazului în care există un nivel înalt de activitate fizică. Legumele fără amidon reduc riscul de cancer intestinal, precum şi de cancer pulmonar şi de sân, care sunt printre cele mai des întâlnite tipuri de cancer.

Legumele bogate în amidon sunt: cartofii, cartofii dulci, taro, mazărea, porumbul (în afară de porumbul mic nezaharat).


Aproape toate legumele conţin şi amidon, dar, prin legume fără amidon, ne referim la cele care nu conţin un nivel ridicat de amidon şi care oferă carbohidraţi lenţi (ceea ce înseamnă că nu conţin foarte multă glucoză şi, în acelaşi timp, conţin o cantitate mare de fibre şi/sau proteine care încetinesc absorbţia carbohidraţilor).
 

 

 

 


Fructele, în general, şi alimentele care conţin carotenoide* reduc riscul de cancer pulmonar, de prostată şi de sân

Chiar şi alimentele care conţin beta-carotenă reduc riscul de cancer pulmonar. Însă β-carotena, izolată în suplimente, sporeşte riscul de cancer pulmonar – aşadar, fumătorii nu ar trebui să ingereze β-carotenă izolată în suplimente mai mult de 10mg; în dieta alimentară, fumătorii nu ar trebui să reducă aportul de β-carotenă.

*Licopina, β-carotena şi β-criptozantina în fructe şi legume – culorile roşu, portocaliu şi galben – ex. roşii, ardei kapia, morcovi, ardei gras, papaya, mandarine, physalis, dovleac, etc.)

Alimentele care conţin vitamina C reduc riscul de cancer pulmonar şi intestinal, dar acest lucru nu se referă la vitamina C izolată, ci la cea care se găseşte în compoziţia fructelor şi legumelor. Vitamina interacţionează cu mii de fitochimicale, care sunt agenţi anticancerigeni mai puternici. 

 

Evitaţi carnea procesată şi mâncaţi mai puţină carne roşie

Cu fiecare 50g de carne procesată consumată pe zi (cum ar fi cârnaţii sau produsele de tipul şuncă, bacon, etc), riscul de cancer intestinal creşte cu 16%. Recomandarea este să evităm complet sau să consumăm doar o cantitate mică de carne procesată şi nu mai mult de 500g (greutate după gătire) de carne roşie pe săptămână.
Carnea roşie este orice carne în afară de pui sau peşte, prin urmare, chiar şi carnea de porc sau de viţel care pare slabă intră în categoria cărnurilor roşii.

https://pixabay.com/ro/ap%C4%83-s%C4%83rat%C4%83-p%C4%83str%C4%83v-de-mare-p%C4%83str%C4%83v-1620137/

Consumul de peşte ar putea reduce riscul de cancer colorectal

Atunci când mâncaţi peşte este important să vă asiguraţi că acesta nu este contaminat de factori poluanţi. Din acest punct de vedere, peştii mici sunt mai sănătoşi decât peştii răpitori mari. Peştii marini de adâncime (mai ales din regiunile arctice) sunt mai sănătoşi decât cei din regiunile de coastă, populate şi poluate.

https://www.freepik.com/index.php?goto=74&idfoto=2586745&term=grilled%20steak


Orice carne – inclusiv peştele – nu trebuie să fie prăjită prea mult. Veţi putea citi de ce în buletinul informativ legat de coacerea, prăjirea şi prepararea la grătar a cărnii.

https://pixabay.com/ro/bere-pint%C4%83-pune-la-cale-alcool-926616/

Beţi mai puţin alcool – sau chiar deloc

Consumul unei cantităţi de 10g de etanol pe zi sporeşte riscul de cancer intestinal cu 7%. Pentru prevenirea oricărui tip de cancer, este mai bine să nu beţi deloc alcool. Dacă cineva alege să bea, ar trebui să îşi limiteze consumul de băuturi alcoolice şi să urmeze directivele naţionale.

Din moment ce cancerul provine, de obicei, din totalitatea mai multor factori de risc, este greu de spus dacă o cantitate mai mică de alcool (de exemplu, mai puţin de 10g pe zi; sau, pentru persoanele supraponderale, puţin mai mult, dar nu peste 20g pe zi) este sigură şi chiar poate reduce riscurile cardiovasculare. Dacă cineva prezintă mai mulţi factori care sporesc riscurile de cancer, ar fi mai bine să nu bea deloc alcool sau să consume doar cantităţi mici.



 

Produsele lactate şi calciul pot reduce riscul de cancer intestinal

Datele au demonstrat cu dovezi clare că aportul de lapte şi de produse lactate poate reduce riscul de cancer intestinal şi de sân. Dar, în cazul altor tipuri de cancer, este diferit; produsele lactate şi dietele bogate în calciu pot spori riscul de cancer de prostată, spre exemplu. Pentru mai multe dovezi privind reducerea riscului de cancer intestinal prin consumul de produse lactate, precum şi de peşte sau aport de calciu prin suplimente, sunt necesare mai multe cercetări.

Vitamina D poate reduce riscul de cancer intestinal

În ceea ce priveşte suplimentarea, există mai multe indicii conform cărora vitamina D ar putea reduce şi incidenţa cancerului colorectal. Vitamina D va fi analizată într-un buletin informativ separat, doarece iarna, multe persoane aflate la nord de latitudinile Italiei de Nord au nevoie să ia suplimente.

 

Prof. Dr. Werner Seebauer este Decan al Association of German Preventologists, directorul departamentului de Medicină Preventivă - Institutul de Științe Transculturale din domeniul sănătății (Universitatea Europeană Viadrina) și directorul departamentului de Medicină Preventivă din cadrul NESA (The New European Surgical Academy). Din anul 2000, prof. dr. Werner Seebauer a lucrat doar în medicină preventivă, după zece ani petrecuți la Spitalul Universitar din Frankfurt. De asemenea, este implicat în formarea profesioniștilor din domeniul medical în ceea ce privește prevenția și nutriția


inapoi