Cum se poate diagnostica precoce cancerul de prostata
Cancerul de prostata este unul dintre cele mai
frecvente si cele mai agresive tipuri de cancer la barbat. Se estimeaza ca unul
din sapte barbati va dezvolta cancer de prostata in timpul vietii. Atunci cand
diagnosticul se stabileste tardiv, rezultatele tratmentelor de care dispunem in
prezent sunt modeste, iar mortalitatea deosebit de ridicata. Un factor extrem
de gravitate este caracterul metastazant al acestui cancer; in mod special metastazele
osoase sunt responsabile de un procent important din mortalitatea de care este
grevat cancerul de prostata. Calitatea vietii acestor bolnavi este grav
afectata datorita durerilor osoase precum si fracturilor in os patologic care,
la randul lor, pot da nastere la numeroase complicatii.
In acelasi timp, cancerul de prostata face
parte din categoria acelor tipuri de cancer care in momentul de fata pot fi
diagnosticate precoce. Foarte multe tari, inclusiv Romania, promoveaza programe
de screening al cancerului de prostata, care s-au dovedit foarte eficiente.
Testul esential de la care porneste
screeningul este denumit prescurtat PSA (Prostate specific antigen= antigenul
specific prostatic) si consta intr-o simpla proba de sange care poate fi
prelevata si cu ocazia altor investigatii sau, la cerere, in mod special pentru
aceasta determinare.
Cine trebuie sa efectueze acest test?
In principiu, toti barbatii dupa ce au trecut
de 50 de ani, iar la cei cu factori de risc, dupa ce au trecut de 40 de ani.
Intre factorii de risc pe primul loc se afla antecedentele familiale: rude
apropiate barbati care au avut cancer de prostata sau rude apropiate femei care
au avut cancer mamar sau genital. Alti factori de risc sunt considerati
obezitatea, fumatul, dieta bogata in grasimi si sedentarismul.
In general se considera riscul de cancer
crescut atunci cand nivelul PSA depaseste 1,4 ng/ml la barbatii sub 40
ani, 2 ng/ ml la cei intre 40-50 ani,
3,1 ng/ml intre 50-60 ani, 4,1 ng/ml intre 60-70 ani si 4,4 ng/ml peste 70 ani.
De notat, insa, ca exista cancer de prostata
si cu PSA sub 4 ng/ml si, invers, nivelul PSA poate fi crescut peste 4 ng/ml si
intr-o serie de afectiuni benigne precum prostatia sau hiperplazia beninga de
prostata. Aceste situatii vor fi discutate cu medicul urolog care este cel care
va stabili conduita in continuare.
Un factor de alarma major este cresterea
constanta si progresiva a PSA, ceea ce, de obicei, semnifica diagnosticul de
cancer.
Atunci cand se constata o crestere a valorilor
PSA dincolo de limitele mentionate mai sus, pacientul trebuie sa se adreseze
imediat medicului deoarece un diagnostic precoce ii poate salva viata.
De regula, pasul urmator in depistarea
cancerului de prostata este un examen IRM (imagistica prin rezonanta magnetica)
urmat de biopsie, care este efectuata de catre medicul urolog.
In cazul in care biopsia a depistat un cancer,
tot medicul urolog este cel care va indica si tratamentul. In ultimul timp,
radioterapia a facut progrese remarcabile si poate fi indicata in anumite forme
ale bolii. Pe primul plan ramane, insa, interventia chirurgicala care se
numeste prostatectomie radicala si consta in indepartarea in totalitate a
prostatei impreuna cu veziculele seminale dar cu pastrarea integrala a
sfincterului urinar si, pe cat posibil, a nervilor erectori, cei care asigura o
functie sexuala normala dupa operatie.
Aceste obiective sunt indeplinite cel mai bine
in prezent cu ajutorul chirurgiei robotice, in care atat vizibilitatea
superioara cat si posibilitatea de a efectua manevrele chirurgicale cu mai
multa usurinta si precizie confera cea mai mare siguranta in atingerea
obiectivelor operatiei.
In aceste conditii, prostatectomia radicala
robotica ofera maximum de siguranta atat in ceea ce priveste evolutia la
distanta a cancerului prostatic cat si in ceea ce priveste calitatea vietii
pacientului, cu referire directa la functia urinara si la functia sexuala a
acestuia.
Evolutia la distanta a cancerului va fi
monitorizata ulteriror tot cu ajutorul testului PSA, ale carui valori trebuie
sa revina la normal consecutiv operatiei si sa mentina tot restul vietii la
acest nivel. Orice crestere ulterioara a valorilor PSA semnifica, de regula,
recidiva bolii si trebuia sa il aduca din nou pe bolnav la medicul urolog si la
medicul oncolog.
In ansamblu, insa, pentru cazurile depistate
precoce rezultatele la distanta dupa tratament sunt foarte bune. De aceea
consideram ca testul PSA trebuie avut in vedere de toti barbatii dupa varsta de
50 de ani si efecutat ori de cate ori este posibil. Deoarece peste aceasta varsta
exista si alte motive de a efectua analize de sange, recomandarea ar fi ca
testul sa fie facut cat mai des mai ales ca, asa cum afirmam si mai sus,
cresterea constanta, chiar si cu valori mici, poate fi un semnal de alarma.
Daca nu sunt alte motive de a preleva sange pentru analize, testul PSA ar
trebui facut cel putin de 1-2 ori/an.
Profesorul Irinel Popescu este un cunoscut chirurg și membru al Academiei Române de Științe. Este unul dintre liderii din domeniul chirurgiei oncologice și al procedurilor medicale care au legătură cu ficatul. În ultimii 30 de ani, profesorul Popescu a fost pionier și susținător al transplanturilor de ficat în România și fondatorul unei școli românești de transplant de ficat.
Profesorul Popescu se implică în campaniile de conștientizare a importanței donării de organe, cu toate că România se bucură doar de mici progrese. Este membru al multor asociații medicale naționale și internaționale și un respectabil scriitor și orator la cele mai importante conferințe medicale și chirurgicale.
Profesorul Popescu ocupă funcțiile de Președinte al Academiei Române de Științe Medicale și de Membru Corespondent al Academiei Române.