Cum sa ne protejam de hepatitele virale

MediNews

07.09.2021
118 vizualizari
Printeaza

Cum sa ne protejam de hepatitele virale

MediNews

Din grija pentru dumneavoastra, MediHelp International faciliteaza accesul la informatii importante pentru mentinerea unei stari de sanatate cat mai bune, oferite de catre prof. Irinel Popescu, lider in domeniul chirurgiei oncologice.

Cea mai frecventa cauza a hepatitelor virale sunt virusurile B si C. In lume sunt acum 325 de milioane de oameni infectati cu aceste virusuri. In fiecare an decedeaza cca 1,5 milioane dintre acestia. O persoana moare la fiecare 30 de secunde prin complicatii ale hepatitelor virale.

Ambele virsuri sunt extrem de periculoase intrucat:

  • Conduc intotdeauna la hepatita cronica iar aceasta se transforma frecvent in ciroza hepatica. Pentru ciroza nu exista in prezent un tratament curativ; este o boala invalidanta, care necesita spitalizari repetate. Bolnavul cu ciroza nu mai poate sa desfasoare o viata normala si, in final, are nevoie de transplant hepatic (in lipsa caruia bolnavul moare prin complicatii ale cirozei).
  • Atat virusul B cat si virusul C sunt virusuri oncogene, deci conduc la aparitia cancerului hepatic (hepatocarcinom). Capacitatea oncogena se manifesta si daca bolnavul nu are ciroza, dar este cu mult mai mare atunci cand s-a ajuns in stadiul de ciroza.

In prezent medicina dispune de mijloace terapeutice fata de ambele virursuri.

Foarte eficiente s-au dovedit tratamentele moderne pentru virusul C, a caror descoperire a fost incununata chiar cu acordarea Premiului Nobel. Rata de vindecari obtinuta este impresionanta, dar efectele adverse ala tratamentului, desi minore, pot sa apara.  In general, insa, tratamenul actual impotriva virusului C poate fi considerat curativ.

In tratamentul virusului B s-au inregistrat, de asemenea, progrese, dar nu atat de spectaculoase. Nu exista un tratament curativ pentru virusul B in momentul de fata. 

In schimb, impotriva virusului B exista un vaccin deosebit de eficient.

Asa cum se stie, o boala este mai usor de prevenit decat de tratat. De aceea, in toata lumea au fost introduse programe de screening al hepatitelor virale. Un asemenea program exista in prezent si in Romania, in conditiile in care tara noastra si Letonia sunt tarile cu cea mai mare prevalenta a virusului C in populatia generala.

Eficienta programelor de screening a fost evaluta in Germania. Estimarile sunt ca, prin aceste programe, numarul total al pacientilor cu hepatita C sa scada de la 275.000 in 2015 la 14.000 in 2040. Tinind cont atat de costul ridicat al tratamentului dar si de potentialele efecte adverse, se considera ca astfel de programe sunt foarte necesare si justificate.

Screeningul infectiei VHC se bazeaza in prezent pe detectia Ac anti VHC (anticorpii impotriva virusului C)  iar al infectiei cu virus B pe detectia Ag HBs (antigenul de suprafata al virusului B).

Exista teste rapide de diagnostic (RDT) care folosesc ser, plasma sau sange integral din deget dar  exista si teste prin care determinarile se fac din saliva.

Recomandarile OMS sunt ca screeningul sa fie efectuat pe intreaga populatie („screening universal”). Se recomanda utilizarea unui singur test (RDT sau ELISA) pentru detectia Ag HBs (care pune in evidenta infectia cu virus B) si a Ac anti HVC (care pune in evidenta infectia cu virus C).

Programele de screening, care deja au inceput in Romania (un astfel de program este coordonat de Institutul Clinic Fundeni), isi propun sa desfasoare o activitate de informare si educare a populatiei prin toate mijloacele si, in primul rind ,prin mass-media. Organizatiile non-guvernamentale ale pacientilor se implica, de asemenea, in acest efort.

Un rol important in programele de screening revine medicului de familie, care cunoaste pacientii si ii poate incadra in categoriile de risc. Dupa cum se stie riscurile sunt mai mari la cei care folosesc tratamente injectabile si la cei care primesc transfuzii de sange; de asemenea, consumatorii ilegali de droguri injectabile sunt o categorie deosebit de expusa. La fel de expusi sunt oamenii fara adapost si cei care traiesc in conditii de saracie extrema.

Medicul de familie este cel care stabileste tipul de teste, care le efectueaza si le interpreteaza; tot medicul de familie va fi cel care trimite pacientul la medicul specialist atunci cand acesta a fost depistat pozitiv. De asemenea, in colaborare cu medicul specialist, asigura monitorizarea pacientului pe toata durata tratamentului.

Daca testarea initiala este negativa, aceasta trebuie repetata la un interval de 2-3 ani.

In ceea ce priveste virusul B exista programe de profilaxie a transmiterii infectiei de la mama la copil, iar vaccinarea se recomanda imediat dupa nastere; in Romania exista un astfel de program, care incepe inca din maternitate si continua prin reteaua de pediatrie.

Pentru pacientii adulti se recomanda, de asemenea, vaccinarea impotriva virusului B. Aceasta este valabil in special pentru unele categorii vulnerabile: medici si asistenti medicali, bolnavi dializati cronic, bolnavi care primesc tratament injectabil indelungat si transfuzii de sange, bolnavi imunodeprimati etc.

Cu toate dificultatile impuse de pandemie, atat programele de screening cat si tratamentul precoce al infectiilor depistate cu virus B sau C trebuie sa continue, printr-un efort comun al celor implicati, medic si pacient.

Profesorul Irinel Popescu este un cunoscut chirurg și membru al Academiei Române de Științe. Este unul dintre liderii din domeniul chirurgiei oncologice și al procedurilor medicale care au legătură cu ficatul. În ultimii 30 de ani, profesorul Popescu a fost pionier și susținător al transplanturilor de ficat în România și fondatorul unei școli românești de transplant de ficat.

Profesorul Popescu se implică în campaniile de conștientizare a importanței donării de organe, cu toate că România se bucură doar de mici progrese. Este membru al multor asociații medicale naționale și internaționale și un respectabil scriitor și orator la cele mai importante conferințe medicale și chirurgicale.

Profesorul Popescu ocupă funcțiile de Președinte al Academiei Române de Științe Medicale și de Membru Corespondent al Academiei Române.


inapoi