Colonoscopia este investigația standard care explorează rectul și colonul direct și în timp real cu ajutorul unui colonoscop, un instrument flexibil dotat cu o camera video și cu sursă de lumină, conectat la un sistem video prevăzut cu un ecran pe care sunt vizualizate imaginile. Instrumentul are un canal de lucru prin care se pot introduce diverse accesorii endoscopice necesare manevrelor speciale de diagnosticare (biopsii) sau terapeutice (polipectomii), injectări submucoase ale anumitor substanțe, aplicări de clipsuri hemostatice, dilatații de anastomozestenozate.

Devenită procedură de rutină, colonoscopia face parte din pachetul de investigații pentru afecțiuni ale colonului: polipi, tumori, leziuni hemoragice, diverticuli, boli inflamatorii.

Colonoscopia se poate face în scop diagnostic (cu sau fără prelevare de țesut pentru biopsie), sau intervențional (de exemplu în cazul polipectomiilor sau dilatărilor de anastomoze). Screeningul pentru depistarea precoce a cancerului colo-rectal se face după vârsta de 50 de ani sau mai devreme în cazul pacienților cu antecedente familiale de cancer de colon; la pacienții operați de cancer de colon, în cadrul controalelor oncologice periodice colonoscopia permite identificarea precoce a recidivei sau a tumorilor apărute pe colonul restant.

Identificarea și îndepărtarea polipilor colonici cunoscuți ca leziuni preneoplazi ce reprezintă o metodă de profilaxie a cancerului de colon și este unul din obiectivele colonoscopiei.

În situații speciale, colonoscopia (diagnostică, dar mai ales terapeutică) se poate efectua la sala de operație (doar colonoscopie sau colonoscopie ca etapă în cadrul unei intervenții chirurgicale complexe).

Principalele simptome care vor indica necesitatea examenului colonoscopic sunt constipația (cronică sau recent instalată), diareea cronică, durerile abdominale, sângerările digestive inferioare, atât cele evidente (scaun amestecat cu sânge - rectoragii) cât și sângerări leoculte (depistate prin testele specifice din materiile fecale). Hemoroizii și fisurile anale, afecțiuni frecvent întâlnite, necesită pe lângă examenul local proctologic și colonoscopia pentru un diagnostic complet și depistarea eventualelor leziuni asociate. Colonoscopia face parte și din ansamblul de investigații indicat la pacienții cu anemie prin pierdere de fier (feripriva).

Pentru o colonoscopie optimă este obligatorie evacuarea completă a colonului cu o zi înainte de procedură. Pregătirea corectă permite o vizualizare bună în totalitate a mucoasei colonice cu depistarea tuturor leziunilor, chiar dacă sunt de mici dimensiuni și oferă condiții locale favorabile pentru manevrele terapeutice. În același timp, o bună pregătire crește confortul pacientului pe durata examinării.

Pregătirea pentru colonoscopie presupune anumite restricții alimentare și consumul unor soluții purgative care determină evacuarea completă a colonului până la eliminarea de scaune apoase și limpezi. Exista mai multe formule de pregătire pentru colonoscopie, trebuie respectate cu strictețe indicațiile medicului endoscopist care va efectua procedura. Medicația cardiologică nu va fi întreruptă, se va administra cu o cantitate mică de apa; tratamentul cu antiagregante (Aspirina/Aspenter, Clopidogrel/Plavix) sau cu anticoagulante (Sintrom, Trombostop) va fi semnalat încă de la programarea pentru colonoscopie pentru că pot fi necesare unele modificări ale acestui tratament, în acord cu sfatul medicului cardiolog curant. Pacientul diabetic (aflat în tratament cu antidiabetice orale sau insulină) trebuie să fie avizat despre faptul că lipsa aportului alimentar din timpul pregătirii pentru colonoscopie necesită ajustarea dozelor sau oprirea temporară a medicației antidiabetice pentru evitarea hipoglicemiei.

Înainte de procedură, medicul endoscopist îi explică pacientului tehnica investigației, îi răspunde la eventualele întrebări și nelămuriri și pacientul semnează consimțământul de informare.

Rezultatul explorării poate fi comunicat pacientului imediat după investigație, în timp ce rezultatul biopsiei se poate afla la intervale diferite de timp în funcție de tehnica de lucru din laboratorul de anatomie patologică.

Cu un pacient care a înțeles tehnica investigației, cu o colaborare bună pacient/echipa endoscopică și cu o pregătire adecvată a colonului, colonoscopia devine o procedură obișnuită, bine tolerată și acceptată.

Există o mare variabilitate a toleranței individuale la distensie și durere, variații mari ale anatomiei colonului, antecedente de chirurgie abdominală care pot schimba poziția colonului, există și pacienți foarte anxioși. În multe din aceste situații se poate efectua colonoscopia cu sedare, cu injectare intravenoasă a unui sedativ care determină liniștire, calmarea anxietății, diminuarea senzațiilor produse de colonoscopie, somnolență, dar care împiedică comunicarea medic pacient și face dificilă schimbarea poziției. După sedare pacientul își revine complet în 30-60 de minute, nu are voie să conducă mașina sau să ia decizii importante, trebuie să vină însoțit pentru că persistă un grad de somnolență.

Cu sau fără sedare, colonoscopia cu indicațiile ei specifice a devenit o investigație de rutina și absolut necesară în multe situații.