Ce anume din dietă poate îmbunătăți planificarea unei sarcini (fertilitate vs. infertilitate)

MediNews

16.06.2021
126 vizualizari
Printeaza

Ce anume din dietă poate îmbunătăți planificarea unei sarcini (fertilitate vs. infertilitate)

MediNews

La nivel global, aproximativ 15% din cuplurile de vârstă reproductivă sunt considerate infertile și chiar mai multe prezintă probleme de fertilitate. Multe studii au analizat măsura în care nutriția poate juca un rol în această privință. Cu toate acestea, studiile din acest domeniu sunt adesea de slabă calitate. Au fost efectuate adesea studii clinice randomizate cu grupuri mici de participanți, aceste studii având planuri de studiu diferite - parțial cu suplimente alimentare și parțial cu diverse chestionare legate de nutriție.

În ultimii ani, mai mulți factori de alimentație au fost studiați în mod specific. Dar și în acest caz sunt necesare date mai cuprinzătoare și analize mai complexe pentru a putea face afirmații precise.

În general, se poate spune că recomandările de alimentație care sunt oferite și pentru prevenirea „bolilor civilizației”, și pentru promovarea unei vieți sănătoase funcționează și în direcția îmbunătățirii unor condiții de fertilitate la femei și bărbați.

În cele ce urmează, voi evidenția câteva aspecte care au indicat o corelație mai clară în context pozitiv sau negativ. În general însă, trebuie subliniată certitudinea că întotdeauna există mai mulți factori care interacționează, așa cum s-a mai discutat în capitolele anterioare – de ex., calitatea alimentelor și modul în care sunt combinate, poluarea și condițiile de producție etc.

Deși este cunoscut faptul că nutrienții și suplimentele nu pot asigura în mod individual condiții sănătoase și optime, numeroase studii au investigat efectele privind relațiile de fertilitate, atât la femei cât și la bărbați, analizând substanțele sau suplimentele alimentare în mod individual; din acest motiv, aceste planuri de studiu nu sunt concepute în mod adecvat pentru a acoperi toate aspectele importante. Astfel de planuri de studiu nu pot analiza condițiile naturale de alimentație, pentru că multe mii de substanțe interacționează cu dieta și, de aceea, există prea multe variabile care nu permit o definire precisă care să încurajeze în mod special efectul dorit.

În studii prospective de tip caz-control, cu utilizarea unor doze definite dintr-o selecție de nutrienți (pentru a menține claritatea și determinarea corelației), se pot ghici mai bine posibilele interacțiuni, dar nici acestea nu pot surprinde interacțiunea complexă a miilor de nutrienți dintr-o dietă sănătoasă.  Studiile sunt bazate pe conceptul farmacologic, pe un plan care își propune să stabilească și să definească efectele asupra unor mono substanțe sau a doar câtorva substanțe ce interacționează, folosite în mod special.  Natura însă nu funcționează în acest fel.

În ciuda acestor dificultăți intrinseci, în această scrisoare didactică voi oferi o perspectivă asupra datelor obținute cu privire la o mai bună planificare a sarcinii sau la reducerea infertilității în contextul alimentației. Cu toate acestea, trebuie să conștientizați în permanență faptul că, așa cum am menționat deja, există mult mai mulți factori care pot juca roluri decisive, iar suplimentarea unor substanțe individuale sau chiar a preparatelor multivitaminice nu este, de regulă, o soluție și poate avea cel mult ocazional o contribuție limitată.

În general și cu expresivitate limitată (relevanță scăzută), pot fi observate următoarele aspecte legate de o fertilitate îmbunătățită: 

O dietă sănătoasă, care asigură un aport adecvat de acizi grași omega-3 și fitonutrienți (substanțe vegetale secundare), precum și vitamine (mai frecvent au fost studiate criptoxantina, licopenul, β-carotenul, vitamina E, vitamina C, vitamina D, vitamina B9 (acid folic) seleniul și zincul) - acestea pot fi traduse prin nutrienții obținuți din pește, respectiv fructe de mare, carne de pasăre, cereale și cereale integrale, legume și fructe, leguminoase, produse lactate cu conținut redus de grăsimi (lapte degresat etc.)

La polul opus, fertilitatea a scăzut în urma consumului de:

alimente bogate în cărnuri procesate (de ex., mezeluri) și în special carne roșie, precum și produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi, carbohidrați cu absorbție rapidă (zaharuri cu absorbție rapidă), în special băuturi și dulciuri cu adaos de zahăr și alcool.

 

În trecut, soia și produsele lactate erau considerate ca fiind dăunătoare pentru fertilitate. Cercetările aprofundate nu susțin această asociere. Din contră, produsele din soia și boabe de soia par să aibă beneficii la femei în tratamentul pentru infertilitate.
De asemenea, consumul de cafea în doze moderate și chiar consumul de alcool în cantitate mică nu par să prezinte dezavantaje în privința fertilității. Și în acest caz, trebuie acordată atenție în permanență întregii diete și consumului de alimente de mai slabă calitate, deoarece, dacă dieta este deja mai săracă în nutrienți și dacă există și alți factori de risc, chiar și o cantitate mică de alcool poate aduce dezavantaje. Lucrurile trebuie gândite și analizate întotdeauna dintr-o perspectivă mai holistică.
Antioxidanți, acizi grași omega-3, Vitamina D
S-a scris în mod frecvent că antioxidanții îmbunătățesc fertilitatea. S-a considerat adesea că administrarea de antioxidanți sub formă de suplimente alimentare îmbunătățește calitatea lichidului seminal; nu s-au dovedit beneficii semnificative pentru fertilitatea femeilor.
Notă: De asemenea, în ceea ce privește efectele antioxidante (de exemplu, ale alimentelor bogate în fitonutrienți și, astfel, în vitamine antioxidante din matricea alimentară naturală), beneficiul nu poate fi limitat la efectele biochimice; acești nutrienți dezvoltă întotdeauna multe alte funcții importante în același timp. În plus, pe baza rezultatelor studiului nu se pot defini antioxidanții responsabili pentru beneficiul obținut sau ce doze anume sunt responsabile pentru acest beneficiu.
Acest aspect se explică prin faptul că este necesară interacțiunea sinergică a numeroaselor substanțe, iar analizele substanțelor individuale nu sunt atât de relevante.
Așa se explică faptul că preparatele antioxidante sunt parțial utile și parțial nu. Biologia indică necesitatea matricei naturale și a reacțiilor biochimice complexe catalizate de multe substanțe diferite!
Dacă însă cineva dorește să facă afirmații cu privire la substanțele individuale, poate calcula concentrația de acizi grași omega-3 și de acid folic ca monosubstanță cu beneficiu probabil în ceea ce privește fertilitatea.
Măsura în care concentrația de acizi grași omega-3 poate aduce beneficii în urma consumului de pește și fructe de mare trebuie luată în calcul în evaluarea raportului riscuri/beneficii dacă există un risc de poluare mai mare cu metale grele (de ex., mercurul de la unele animale marine).  Aici, riscul nu se referă doar la succesul fertilizării; chiar și ulterior există un risc semnificativ mai mare de avort, de pildă (metalele grele precum mercurul trec prin placentă și dezvoltă asupra fătului un efect toxic de 5-10 ori mai mare, față de efectul asupra adulților).
Aportul suplimentar de acid folic (tot sub formă de supliment alimentar), peste doza de 400-450 g/zi, fiind o recomandare evidentă pentru prevenirea malformațiilor de coloană vertebrală (Spina Bifida cu defecte de tub neural), pare să crească fertilitatea la femei.
Dat fiind că doze de acid folic de până la 800 g/zi sunt recomandate oricum, dacă s-a omis suplimentarea suficient de timpurie în vederea profilaxiei cu cel puțin 400 g acid folic/ zi cu minimum o lună înainte de sarcină, iar doza mai mare nu a prezentat riscuri crescute*, un aport de aproximativ 600 µg folat/ zi (în total din alimente și suplimente) poate fi cu siguranță recomandat în planificarea sarcinii.  
*o legătură cu riscurile crescute de cancer, ca în experimentele pe animale, nu a putut fi confirmată la om.
Deși se știe că vitamina D are are funcții mult mai importante decât cele cercetate anterior, în principal în ceea ce privește „sănătatea oaselor”; și deși studiile pe animale au stabilit o legătură cu îmbunătățirea fertilității, la oamenii studiați vitamina D nu a prezentat beneficii pentru o fertilitate mai bună, acolo unde nu exista un deficit de vitamina D.
În cazul deficitului de vitamina D - vitamină care, în orice caz, provine doar în mică măsură din dieta obișnuită, și în mai mare măsură pe cale cutanată, în urma contactului soarelui cu pielea, este recomandată suplimentarea vitaminei D.
O dietă sănătoasă și echilibrată – suplimentarea acidului folic - evitarea substanțelor poluante - gestionarea greutății – echilbrul viață personală-viață profesională
Desigur, nici aportul de alți nutrienți nu trebuie să fie deficitar (de exemplu, proteine, acizi grași, carbohidrați cu lanț lung, fitonutrienți, vitamine, fibre etc.); întotdeauna pot să apară dezavantaje pentru diferite funcții ale organelor ca urmare a unui deficit de nutrienți, funcții care joacă, la rândul lor, un rol împortant în contextul fertilității.  Sloganul „nu de două ori mai mult, ci de două ori mai sănătos”, referitor la alimentația din timpul sarcinii, se aplică în aceeași măsură și în ceea ce privește îmbunătățirea fertilității.
Numeroasele efecte ale nutriției și ale consumului de alimente de bună calitate nu au fost nici pe departe suficient studiate; cu toate acestea, multe aspecte se pot dovedi plauzibile, ceea ce poate fi mai degrabă benefic sau dimpotrivă. Explicația este asemănătoare și în contextul fertilității.
Cu îndrumările necesare, așa-numita „Dietă mediteraneană” (multe fructe și legume, pește, leguminoase, plante aromatice, cereale integrale, grăsimi vegetale sănătoase, precum uleiul de măsline) este benefică!
Va fi evitat consumul unor doze excesive de vitamine (în special vitamina A și mai ales vitamine izolate în doze mari în preparate sau suplimente alimentare), deoarece acestea pot afecta fătul. Acidul folic (folatul sau Vitamina B9) face excepție de la interdicția suplimentării. Pentru a asigura un aport adecvat de acid folic și pentru a evita riscul de malformație spina bifida la copil, este recomandat un consum suplimentar de acid folic cu cel puțin o lună înainte de fertilizare (pentru siguranță, sub formă de suplimente alimentare de cel puțin 400 µg/ zi). Așa cum am menționat mai sus, un consum mai mare de acid folic poate duce, de asemenea, la creșterea fertilității.
Pe lângă nutriție, și alți factori care țin de stilul de viață - precum o activitate fizică suficientă, evitarea substanțelor poluante, reducerea stresului și creșterea perioadelor de odihnă (echilibrul viață personală-viață profesională) ar trebui să îmbunătățească starea de sănătate și, prin urmare, și fertilitatea.
Evitarea obezității și atingerea unei greutăți normale înainte de sarcină reprezintă un alt factor cu precădere important; cu cât surplusul de greutate este mai mare, cu atât factorii de risc pentru mamă și făt se pot agrava în timpul sarcinii și pot să persiste și după aceea (a se vedea articolul despre Diabetul gestațional).
Ca recomandare minimă, femeile care plănuiesc să rămână însărcinate trebuie să fie foarte atente atunci când iau medicamente (consultați întotdeauna ginecologul sau un alt medic).


Concluzii

Pe scurt, se poate spune, cu argumente plauzibile, că și în contextul îmbunătățirii fertilității, atât la femei, cât și la bărbați, sunt importante următoarele aspecte

• o dietă sănătoasă, echilibrată, așa cum recomandă piramida alimentară.

• o compoziție bună, în care să predomine în mod clar legumele.

Alimentele vegetale, cu o mare varietate de arome și culori (obiectivul diversității: cel puțin fructe și legume roșii-galbene-verzi în fiecare zi), care asigură aportul de fitonutrienți (substanțe vegetale secundare), joacă un rol-cheie.

Multe leguminoase și salate, precum și plante aromatice vin în completarea recomandării referitoare la cele „cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi” (3 legume și 2 fructe).

• În plus, este recomandat un aport de acizi grași buni și surse de proteine benefice - motiv pentru care carnea albă, slabă (carnea de pasăre) și chiar mai bine peștele (în special peștii de mare mai mici, proveniți din mări nepoluate) - reprezentat de peștii de apă rece (hering, somon, cod), formele bioactive de acizi grași omega-3 (DHA și EPA) sunt prezente în cantitate mare - dacă este necesară suplimentarea, uleiurile din microalge speciale sunt surse vegetale bune de DHA și EPA.

• La toate aceste puncte, acordați întotdeauna o atenție deosebită la calitate, respectiv la evitarea sau reducerea substanțelor poluante (cantitatea este cea care definește toxicitatea) și la condițiile igienice de transport și depozitare.

O activitate fizică suficientă și evitarea obezității (cu riscul mai mare de diabet și alte boli pe care îl implică) trebuie avute în permanență în vedere; efectele nutriționale (factorii de risc sau factorii de protecție) nu pot fi analizate izolat de activitatea fizică și de gestionarea greutății.

După cum putem vedea, întotdeauna este vorba de aceiași factori cu multiple aspecte care interacționează unul cu celălalt, care sunt, în mod natural, importanți pentru organismul uman și care joacă roluri-cheie în analiza unor arii funcționale speciale - cum ar fi, în cazul nostru, un raport mai bun de fertilitate.

La unele persoane, prin urmare, trebuie optimizate doar unele zone individuale (cu deficite mici sau câteva condiții nefavorabile); pentru altele, sunt necesare mai multe intervenții sau optimizări, dintre care unele pot fi realizate numai prin aplicarea unor măsuri terapeutice extinse.
Pe lângă factorii care țin de stilul de viață, succesul poate depinde întotdeauna de constituția genetică individuală. Factorii care țin de stilul de viață joacă roluri importante pentru cerințele de bază ale organelor cu o bună funcționare și ale homeostaziei (echilibrul funcțiilor fiziologice ale organismului) - de exemplu, fluxul sanguin și tulburările metabolice, precum și reacțiile imune și numeroasele mecanisme de protecție.
Factorii care țin de stilul de viață, precum regimul alimentar și activitatea fizică, au chiar efecte epigenetice, (adică pot modifica funcțiile genelor - mai precis, de pildă, pot reduce la tăcere unele „gene de risc” sau pot fortifica („repara”) unele gene.

Prof. Dr. Werner Seebauer este Decan al Association of German Preventologists, directorul departamentului de Medicină Preventivă - Institutul de Științe Transculturale din domeniul sănătății (Universitatea Europeană Viadrina) și directorul departamentului de Medicină Preventivă din cadrul NESA (The New European Surgical Academy). Din anul 2000, prof. dr. Werner Seebauer a lucrat doar în medicină preventivă, după zece ani petrecuți la Spitalul Universitar din Frankfurt. De asemenea, este implicat în formarea profesioniștilor din domeniul medical în ceea ce privește prevenția și nutriția


inapoi